Codul Fiscal este acum în Monitorul Oficial. O fi bun, n-o fi bun?

Ieri s-a publicat noul Cod Fiscal în Monitorul Oficial, după intense discuții politice și economice ce au durat luni. Am auzit tot felul de păreri, unele  avizate, alte mai puțin avizate, referitoare la cat de pro-business este sau nu este acest Cod Fiscal. Ne-am putea uita pe principalele măsuri care au creat mare agitație pe televizoare și printre analiști și să vedem cam care ar fi efectele din punct de vedere economic (adică să lăsăm politica și retorica la o parte, un pic!). S-o luăm sistematic:
Ioana Petrescu - vin, 11 sept. 2015, 16:43

Ce taxe vor scădea?

În primul rând, TVA va scădea de la 24% la 20% la majoritatea bunurilor și seviciilor. Am zis majoritatea pentru că sunt categorii care beneficiază de o taxă pe valoarea adăugată mai mică de două zeci de procente. Printre ele se numără produsele alimentare, medicamentele și serviciile hoteliere (9%TVA), iar carțile, revistele sau locuințele sociale vor avea 5%. Unele dintre aceste cote reduse sunt deja în vigoare. Per total, media TVA pentru toate bunurile și serviciile este cu mult sub 19%, cota generală a taxei dinainte de anunțarea măsurilor de austeritate în iulie 2010.

În lungile dezbateri televizate care au acoperit rescrierea Codului Fiscal am auzit în repetate rânduri catalogarea reducerii cotei de TVA ca fiind o măsură pur populistă și menită exclusiv consumului. Nimic mai fals. Creșterea consumului și banii în plus rămași în buzunarul consumatorul final duc la o stimulare a mediului de afaceri și implicit la crearea de oportunități de investiții și locuri de muncă. Efectul pozitiv va fi simțit de toată lumea.

CAS-ul rămâne redus (deși s-a vorbit tot anul trecut că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale este o măsură nesustenabilă și electorală care va fi scoasă după alegeri). Iată că nu s-a scos și e foarte sustenabilă.

Altă prevedere din noul Cod Fiscal extinde scutirea de la impozitare a profitului reinvestit (adoptată anul trecut în aprilie) și la alte investiții precum calculatoare și echipamente de facturare.

Tot din registrul dezbaterilor aprinse iscate pe marginea Codului Fiscal, un alt cui al lui Pepelea a fost impozitul pe venit pentru microîntreprinderi. Pe de o parte, Ministerul Finanțelor susține că o impozitare de 3% pentru microînterprinderile fără angajați și 1% pentru cele cu cel puțin un angajat stimulează micii întreprinzători să își ia oameni cu formă legală de muncă. Pe de altă parte, există voci care acuză că o astfel de impozitare, mai mare, a firmelor fără angajați (aflați la început de drum, fără un potențial financiar ridicat și fără prea multe posibilități de angajare) le descurajează să crească și să ajungă în situația în care să-și permită să angajeze și, deci, să beneficieze de taxe mai mici.

Indiferent de părere, toți trebuie să admitem că față de vechiul Cod Fiscal, care impozita toate microîntreprinderile la 3% (indiferent de numărul de angajați), noul Cod introduce o rată mai mică de impozitare pentru microîntreprinderile cu cel puțin un angajat, iar asta reprezintă o reducere a fiscalității.

Pai da, dar (spune comentatorul) unele taxe nu au fost tăiate!

Așa este. Reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, o măsură benefică altminteri, se amână până în 2017. Eliminarea taxei pe stâlp, introdusă de Daniel Chițoiu în noiembrie 2013, redusă de mine cu 33% anul trecut, rămâne în varianta redusă de 1% până în 2017, deși poate mulți ne-am fi dorit ca și ea să fie eliminată. Supraacciza, introdusă tot în 2013 și redusă de mine prin rambursarea a 4 eurocenți transportatorilor, în aprilie 2014, va fi eliminată abia peste doi ani.

Evident, orice ministru de finanțe își dorește să scadă toate taxele. Și mediul de afaceri își dorește același lucru. Această variantă a Codului Fiscal este o variantă mai precaută, care introduce reduceri de taxe și impozite în mod treptat, dar care are avantajul că nu va crea suspiciuni pe piețele internaționale legate de abilitatea noastră de a colecta taxe și de a ne plăti datoria publică.

Una dintre cele mai importante responsabilități ale unui ministru de finanțe este să convingă agențiile de rating că măsurile pe care le ia sunt sustenabile și țara nu va fi în imposibiliatatea da a-și finanța datoria. Acest lucru l-am facut de multiple ori cât am fost ministru. Măsurile pe care le-a luat acest guvern au fost sustenabile și agențiile de rating și investitorii au arătat că sunt convinși de capacitatatea noastră de a finanța datoria publică. Avem un rating de țară bun: BBB-/BBB (investment grade) reconfirmat de Fitch. Costurile de împrumut pentru certificate de trezorerie au coborât, în premieră, sub 1,5% și obligațiunile cu maturitatea de 3 ani au coborât sub 2% în februarie 2015.

În plus, faptul că acest Cod Fiscal anunță din timp când vor avea loc  reducerile de taxe este de bun augur pentru că arată predictibilitate fiscală. Asta au cerut întotdeauna reprezentanții mediului de afaceri. Asta cer și investitorii de la România. Mai ales cei mari, care vor să vină sau au deja planuri de investiții de miliarde de euro.

Dar, șoc și groază: taxele cresc (zice analistul economic la televizor)!

Haideți să lămurim și câteva dintre cele mai controversate măsuri.

Impozitul aplicat clădirilor rezidențiale va fi între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă. În vechiul Cod Fiscal valoarea era de 0,1%. Actualul cod dă posibilitatea (nu obligativitatea!) autorităților locale să crească sau să scadă acest impozit. Guvernul nu impune autorităților locale ce să facă cu taxele locale. Este normal ca un primar să poată să scadă taxele locale dacă crede ca e oportun și nu are nevoie de venituri suplimentare. De asemenea, e la fel de normal să le și crească dacă dorește, de exemplu, să asfalteze niște drumuri. În trecut, s-a mai dat posibilitatea ca autoritățile locale să indexeze taxele locale cu inflația și foarte puțini primari au aplicat aceasta indexare. În concluzie: doar pentru ca acest Cod Fiscal permite o creștere a taxelor locale, nu însemnă că primarii vor da fuga să le crească!

Dar se măresc taxele și pentru persoanele fizice care închiriază către persoane juridice, se mai spune. Ce asta nu e de rău? Să ne înțelegem: noul Cod Fiscal introduce impozitarea proprietăților după destinație și nu după natura proprietarului (persoana fizică sau juridică). Măsura asta a fost cerută și de mediul de afaceri și de Fondul Monetar Internațional. La ce ajută un astfel de mod de impozitare? Reglează inegalități care afectează negativ concurența pe anumite piețe. Să vă dau un exemplu (și am să ma exprim colocvial ca să înțeleagă toată lumea): până acum, dacă o cineva deținea un hotel pe persoană juridică, plătea impozite pe proprietate mai mari, la fel ca și alte persoane juridice. Dacă îl deținea pe persoană fizică, plătea taxe mai mici, la fel ca și alte persoane fizice. Nu este echitabil pentru ca vorbim de același tip de afacere și pe aceași piață, dar cote de impozitare diferite. Aceasta inechitate este reglată în noul Cod Fiscal. De menționat totuși că prevederea nu afectează în niciun fel persoanele care folosesc clădirea în scop rezidențial. Deci nu, bunica nu e afectată de impozitarea după destinație, decât dacă e mare patroană de bloc unde mai are și un restaurant și o grădiniță și trei patiserii!

Și restul de prevederi? Folosesc cuiva?

Păi da. Mare parte a Codului Fiscal, acea parte despre care nu vorbește nimeni, dar la care s-a lucrat cu speciliști ani buni, simplifică legea și o face mult mai clară, în special pentru mediul de afaceri.

De exemplu, a fost introdusă taxarea inversă pentru clădiri, furnizări de telefoane mobile, furnizări de console de jocuri, tablete și laptopuri. Nu, asta nu însemnă că se introduc noi taxe, ci că TVA se plătește într-un mod simplificat, care duce la mai puține bătăi de cap pentru contribuabil și o reducere de evaziune fiscală.

Se mărește plafonul până la care se pot deduce cheltuielile cu sponsorizarea (la 0,5% din cifra de afaceri și sub 20% din impozitul pe venit). Măsura este menită să stimuleze sponsorizările din partea companiilor.

Părerea mea este că acest Cod Fiscal reprezintă o clară îmbunătățire față de vechiul cod. Este pro-business și în același timp menține România în parametrii stabiliți la nivel European, întărește încrederea investitorilor că țara noastră are o fiscalitate redusă și că își va putea finanța fără probleme datoria externă.

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Foxconn a prezentat trei prototipuri de vehicule electrice
Foxconn a prezentat trei prototipuri de vehicule electrice
Grupul taiwanez Foxconn, compania care asamblează telefoanele iPhone, a dezvăluit luni primele sale trei prototipuri de ...
Ritmul de creştere a economiei chineze a încetinit la 4,9% în trimestrul al treilea
Ritmul de creştere a economiei chineze a încetinit la 4,9% în trimestrul al treilea
Economia chineză a înregistrat, în perioada iulie-septembrie 2021, cel mai lent ritm de creştere din ultimele 12 luni, ...
APIA demarează plata în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2021
APIA demarează plata în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2021
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va demara, începând de luni, Campania de plată în avans ...