Pensia de serviciu militară văzută prin oglinda spartă a societăţii profund dezbinate. Suntem într-un punct de cotitură. Nu veţi obţine acceptabilitate socială prin modificarea legii pensiilor militare pe ascuns

Urmează un articol de opinie lung, care îşi propune să formuleze nişte întrebări legitime la care fiecare cetăţean ar fi de dorit să reflecteze.

Civilii antrenaţi să vadă distorsionat, printr-o oglindă spartă, pensia de serviciu militară, patinând între dispreţ şi preamărire colectivă.

Văd în rândul civililor două tipuri predominante de reacţii în spaţiul public atunci când sunt diseminate ştiri despre beneficiarii şi viitorii beneficiari ai pensiilor de serviciu militare, de sub cupola MApN, MAI, SRI.

Pe de o parte, dispreţul a priori al civilului pătimaş, care crede, fără să verifice, fără discernământ, naraţiuni livrate de unii dintre colegii mei de breaslă, ani la rândul, rezultatul înţelegerii distorsionate a particularităţilor profesiei militare.

Pe de altă parte, preamărirea fără discernământ, manifestată la ocazii speciale, la care au contribuit cei care au confundat meseria de jurnalist cu cea de PR al sistemului.

La această gravă înţelegere biasată a particularităţilor, constrângerilor şi aş spune „stranietăţii” profesiei militare pentru civil şi, în special, a pensiilor de serviciu militare, au contribuit unii dintre lucrătorii din presă (nu pot aprecia corect dacă mulţi sau puţini) care – departe a de înţelege misiunea lor – fie au ascuns cu viclenie tarele sistemului, fie au ales din lene şi ignoranţă să nu vorbească deschis despre particularităţile acestui sistem, inclusiv şi mai ales al pensiilor de serviciu militare, fie au manipulat grosolan cu informaţii furate din analizele mele despre acest subiect.

Îi menţionez aici, în mod particular, pe acei lucrători din presă care la comanda şefilor lor ori urmare a laxităţii, precarităţii lor morale au manipulat abject, în repetate rânduri, folosind în discursul lor informaţii furate din analizele mele publicate despre pensiile de serviciu militare în ultimii 8 ani. Am mai spus-o şi cu alte ocazii: nu confundaţi competenţa cu notorietatea. 

Care sunt resorturile profunde ale dispreţului civilului faţă de militarul viitor beneficiar al unei pensii de serviciu? Fiecare ar fi de dorit să se întrebe, inclusiv oficialii MApN, MAI, Serviciilor Secrete, ce a contribuit cel mai mult la acest dispreţ colectiv al civililor faţă de militari.

Greşeli de comunicare care au destrămat punţile dintre civili şi militari

Oficialilor MAI în special le transmit să comunice mai transparent, mai nuanţat despre cariera profesioniştilor pe care-i oblăduiesc, despre riscurile şi constrângerile implicite, asumate de către aceştia, şi cum le afectează viaţa cotidiană, personală, sănătatea. Cu mai puţină emoţie şi mai multă raţiune. Probabil că pozele cu poliţişti şi poliţiste vă cresc popularitatea în rândul adolescenţilor şi sunt apreciate de familiile extinse ale acestor profesionişti, a căror competenţă e validată deja, nu o pun la îndoială, dar dacă vreţi să obţineţi încrederea acelor civili adulţi, care muncesc etic, responsabil, cu mulţi ani de şcoală, şi cu profesii solicitante, cu mare responsabilitate, atunci schimbaţi-vă discursul începând cu cel publicat pe reţelele de socializare.

Comunicaţi instituţional mai responsabil.

MAI (includ sub această cupolă şi instituţiile subordonate) are unul dintre cele mai competente departamente de Comunicare cu care am lucrat, şi am colaborat în calitate de jurnalist cu destule ministere în aproape 18 ani, pot să emit judecăţi corecte despre subiect. Împărăşim această propensiune pentru claritate, rigoare şi acurateţe, calităţi rare în departamentele de Comunicare ale altor şi aş spune multor ministere care caută să răspundă cât mai alambicat, neclar, incomplet, superficial (voi scrie o opinie distinctă despre subiect ca să înţeleagă şi cetăţeanul cât de greu obţii informaţiile pe care el le citeşte într-un articol). Cu toate acestea, uneori colegii dumneavoastră greşesc. Nu citesc cu atenţie întrebările, îmi trimit date eronate care vizează alţi indicatori decât cei ceruţi de mine. Niciodată nu reduc un om, o instituţie la o greşeală, nici măcar când ea se pare că revine recurent, pentru că înţeleg volumul de muncă, presiunea termenelor-limită şi celelalte constrângeri ale muncii dumneavoastră. Scăderile noastre ar fi dezirabil să fie înţelese ca resursă de învăţare care să ne mobilizeze să ne raportăm mai responsabil la munca noastră. În această cheie vreau să citiţi mesajul meu, nu ca o mustrare publică.

La dispreţul faţă de pensia de serviciu militară al acelor civili care muncesc etic, responsabil a contribuit aroganţa unor oficiali ai ministerelor de resort care ani la rândul au vrut să impună, deci au comunicat agresiv, câteva idei despre ce cred ei că sunt şi cum cred ei că nu sunt pensiile de serviciu, cu argumente slabe şi incomplet formulate.

Aţi vrut să impuneţi cu aroganţă civilului o idee, una şi bună, că pensia de serviciu militară nu e specială, dar nu v-aţi obosit să o şi argumentaţi solid, convingător.

Domnilor, agresivitatea comunicării dumneavoastră eliptice şi neconvingătoare despre pensiile de serviciu militare a sporit aversiunea civilului cu decenţă profesională, care munceşte responsabil, plătit exclusiv în baza propriei CAS, faţă de breasla pe care vremelnic aţi oblăduit-o.
Dumneavoastră invariabil veţi părăsi funcţia din care aţi vrut să impuneţi civilului o idee, fără să vă obosiţi prea mult să o şi argumentaţi: că pensiile de serviciu militare nu sunt speciale. Ce rămâne după dumneavoastră e dispreţul larg răspândit în rândul acelor civili care muncesc serios şi responsabil, a căror încredere şi validare nu aţi vrut cu adevărat să le obţineţi, nu aţi căutat în civili parteneri egali care merită onoarea de a li se explica cinstit ce sunt şi ce nu sunt pensiile de serviciu militare.

Ce aveţi de făcut

Luaţi exemplu de bune practici modul în care comunică tot mai transparent, responsabil şi atenţie! cu smerenie profesională, Ministerul Sănătăţii şi CNAS, pe a căror activitate o cunosc. Succint, care e mesajul subtil transmis în majoritatea comunicărilor acestor instituţii: sistemul are probleme, NU le ascundem, le cunoaştem şi noi, ca oficiali ai acestor instituţii, şi pacienţii. Vrem să vorbim deschis despre problemele sistemului iar pacientul e partener de dialog în acest demers instituţional de dobândire a încrederii în sistemul sanitar şi în instituţiile care îl gestionează.

Nu interpretaţi greşit. Sunt evidente constrângerile implicite ale comunicărilor publice ale MAI, MApN, Serviciilor Secrete. Nu spun că comunicaţi mai mult, ci mai relevant, astfel încât acea masă critică de civili nemulţumiţi, care cred că pensia de serviciu militară e specială, e la fel de specială ca cele civile şi care cer soluţii uneori radicale, să înţeleagă relevanţa acordării acestei categorii de pensie militară, cum vor fi ei, civilii, afectaţi în mod direct, de fiecare dintre modificările aduse pensiei de serviciu militare.

Vă spun fără patimă, cu luciditate: deocamdată NU aţi ajuns la ei, nu aţi comunicat autentic, profund cu aceşti oameni.

I-aţi tratat cu aroganţă, repetând câteva idei formulate eliptic, de parcă aţi vorbi cu nişte copii din clasa pregătitoare.

Tu, instituţie de forţă, încetează să-i mai impui civilului o minciună – că el, civilul, nu contribuie deloc la pensia de serviciu militară.

Şi viitorul beneficiar contribuie pe parcursul carierei la Bugetul de Stat, din care i se va plăti pensia de serviciu militară, dar şi civilul contribuie indirect – prin taxele şi impozitele plătite la Bugetul de Stat (BS) – la pensia de serviciu militară. Să începem de la acceptarea acestei realităţi care NU e o vulnerabilitate pentru sistem. De ce o ascundeţi cu înverşunare?

Această realitate că pensia de serviciu militară, plătită integral din Bugetul de Stat, e acoperită în parte de viitorii beneficiari, care contribuie lunar cu 25% la BS pe parcursul carierei, şi în parte de civili, indirect, prin taxele şi impozitele plătite la BS, nu e o vulnerabilitate. Nu e o ruşine. Valorificaţi cu înţelepciune această realitate în folosul întregii naţii, aşa dezbinată cum e ea acum, şi, implicit, şi în folosul profesioniştilor pe care-i reprezentaţi.

Explicaţi civilului că suntem toţi uniţi prin fire văzute şi nevăzute (am mai spus-o şi altă dată, dar văd că nu s-a înţeles). Civilul e aliatul dumneavoastră. Nu sunteţi uniţi împotriva civilului, deşi ani de zile oficialii unor instituţii de forţă şi membri ai guvernelor care ne-au condus s-au străduit să ne arate contrariul, prin discursul public despre subiecte sensibile din sistem, lucrând asiduu la dezbinarea acestei naţii (cine vrea exemple să privească lucid în trecut).

Aveţi nevoie ca civilul să înţeleagă de ce e important pentru el şi pentru naţie să aveţi profesionişti motivaţi să performeze exemplar, uneori, când situaţia o cere, până la sacrificiu.

Domnilor care aţi condus şi conduceţi aceste instituţii de forţă, să vă întrebaţi cine şi cât a contribuit la acest dezastru orbitor al dispreţului civilului faţă de cei peste 180.000 de beneficiari de pensie de serviciu militară şi faţă de cei care vor urma să fie trecuţi în rezervă.

Oare nu tocmai vulnerabilităţile sistemului despre care aţi comunicat defectuos sau deloc, oare nu tocmai comunicarea instituţională arogantă, în general, şi, în special, despre pensiile de serviciu militare au îndreptăţit civilul să vireze spre mefienţă faţă de profesioniştii din MAI, MApN, Servicii şi faţă de sistem în straturile lui profunde?

Mesajul meu pentru dumneavoastră e scurt. Lucraţi la acest deziderat dacă vreţi susţinerea colectivă a civililor: civilul e aliatul dumneavoastră, construiţi punţi către el, recunoaşteţi vulnerabilităţile sistemului, acolo unde puteţi face asta, eliminaţi vulnerabilităţile sistemului, coborâţi tonul comunicărilor publice, ridicaţi nivelul discuţiilor cu civilul, cu scopul asumat public ca civilul să îşi dorească şi poate într-o zi să fie mândru că şi el contribuie la forţa acestor profesionişti din MAI, MApN, Servicii.

Fără încrederea civililor, naţia va rămâne captivă în discuţii suburbane, neavizate, iresponsabile despre oportunitatea acordării pensiilor de serviciu militare. Suntem – ca societate – la un nivel primitiv de discuţii şi înţelegere a subiectului pensiilor de serviciu militare. Vorbiţi cu civilii, ascultaţi-le frustrările şi nemulţumirile. Priviţi lumea prin ochii lor. Mulţi dintre aceşti oameni – civili care au muncit şi sau muncesc încă serios şi responsabil – exprimă recurent o frustrare colectivă pe care ar fi dezirabil să nu o ignoraţi. Cer eliminarea pensiilor de serviciu inclusiv militare. Noi ca societate la acest nivel suntem acum. 

Intermezzo

• Ani de zile sistemul medical românesc a fost unit împotriva pacientului. Cu aroganţă şi superioritate, cei care au condus acest minister au vrut şi ei să impună pacientului o idee, împotriva evidenţei: superbacteriile din spitale sunt cazuri izolate.
• Ani de zile Ministerul Sănătăţii a ascuns sau a evitat abil să recunoască o evidenţă: amploarea infecţiilor nosocomiale. Legislaţia, astfel cum a fost ea gândită până la Colectiv, comunicarea oficială a MS, precum şi a unor medici şi manageri de spitale, o întreagă maşinărie birocratică pusă la punct în spitale astfel încât aparţinătorul să nu poată dovedi că agravarea sau decesul pacientului sunt influenţate sau cauzate direct de infectarea cu bacterii periculoase intraspitaliceşti. Toate acestea au construit o naraţiune menită să reducă la tăcere orice tentativă de a aduce în discuţie infecţia intraspitalicească.
• Au trecut mulţi ani şi o criză majoră în sistem până când MS să ajungă azi să comunice mai transparent şi să recunoască vulnerabilităţile sistemului.
• Nu fac un laudatio MS şi CNAS, cu toţii avem lumini şi umbre, şi oamenii, şi instituţiile, şi cei care le conduc.
  Acest intermezzo e sugestiv ca să arăt că o instituţie care şi-a cultivat mulţi ani orgoliul instituţional până la hipertrofiere a ajuns astăzi să discute, să asculte cu smerenie profesională nemulţumirile pacientului şi să se străduiască uneori să îl ajute, după ce mulţi ani i-a răspuns ca robotul de la call center: problema nu există.

Pensia de serviciu nu ar trebui să premieze lipsa vocaţiei pentru cariera în MAI, MApN, Servicii.

Dacă pensia de serviciu e principalul sau unicul criteriu pentru care tânărul alege să urmeze o carieră în MAI, MApN, Servicii, atunci îl sfătuiesc să se reorienteze şi să caute acea profesie civilă pe care e dispus să o practice la nivel de excelenţă, cât mai responsabil şi etic cu putinţă, indiferent cât de potrivnice sunt condiţiile în care va performa.

Noi – ca societate – suntem într-un punct aproape critic, în care ar fi de dorit să ne răspundem nouă înşine – civili şi militari – dacă e îndreptăţit dispreţul colectiv faţă de pensia de serviciu militară şi dacă suntem în stare să anticipăm cât mai corect, realist cu putinţă efectele pe termen lung, adică acelea care vor apărea în societate după ce noi nu vom mai fi, ale schimbărilor radicale, în spiritul unei prezumate echităţi sociale, aduse pensiilor de serviciu militare.

Să fie limpede: nu guvernul îşi doreşte această radicală reformă, cel puţin declarativ, ci o parte a societăţii relevantă prin munca ei, formată din civili, căreia i se explică prea puţin ce sunt şi ce nu sunt pensiile de serviciu militare şi cum e afectat civilul dacă schimbările aduse pensiei de serviciu militare se oficializează.

Eu cred că societatea va fi la fel de dezbinată şi dacă, prin absurd, legiuitorul ar elimina toate pensiile de serviciu.

Dezbinarea acestei naţii are resorturi profunde. Nu o veţi uni prin eliminarea pensiilor de serviciu militare şi civile, deşi NU aceasta e intenţia guvernului.

Propun un exerciţiu de imaginaţie menit să ne arate măsura dezbinării sociale

Dacă, prin absurd, legiuitorul ar decide ca pensiile de serviciu militare să fie recalibrate în cadrul unui sistem exclusiv contributiv, în Legea 360/2023 sau într-o altă lege bazată strict pe principiul contributivităţii, vă invit să vă întrebaţi cu luciditate dacă această măsură radicală ar crea coeziune socială. În ce măsură ar uni ea această dezbinată naţie?

Judecătorii CCR au livrat societăţii ce şi-a dorit: au validat reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Nu revin asupra subiectului, am scris deja mult şi tehnic, şi opiniile mele despre subiect. Mă opresc doar asupra unui detaliu relevant în această discuţie. Reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor a fost necesară nu pentru că pensiile magistraţilor sunt mari (jenant şi foarte slab argument adesea invocat în spaţiul public pentru a învrăjbi categorii profesionale), ci pentru că au cele mai mari inechităţi dintre toate pensiile de serviciu civile, după cum am arătat în analizele publicate.

E societatea mai unită acum, după ce judecătorii CCR i-au livrat ce şi-a dorit şi ce părea nefezabil, nerealist, improbabil?

Am înţeles. Mulţi dintre civili vor cu îndârjire ca pensiile de serviciu militare să înceteze să mai fie speciale, susţin ei. Acelaşi algormitm, aceleaşi reguli de stabilire a pensiei atât pentru civil, cât şi pentru militar.

Datele obiective nu mint. Să le parcurgem din nou împreună ca să ne răspundem ce e de fapt special în privinţa pensiilor de serviciu militare.
Mituri pe care încerc să le demontez:

„Pensiile de serviciu militare sunt speciale pentru că se plătesc doar de la Bugetul de Stat” – argument invocat adesea şi de lucrători din presă, şi de cetăţeni care cer în cor eliminarea lor.

Informaţia e trunchiată cu scopul de a manipula.

Realitatea nuanţată e aceasta

Pensiile de serviciu militare se plătesc doar din bugetul de stat, în temeiul Legii 223 din 2015, la care militarii, polițiștii, funcționarii publici cu statut special care își desfășoară activitatea în instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională contribuie pe parcursul carierei, prin plata unei cote de contribuţie individuală la Bugetul de Stat (BS), de 25%, în loc de CAS. Prevederea e reglementată în Legea 223 din 2015 şi în Codul fiscal.

Repet, pentru claritate
Categoriile de personal antemenţionate plătesc cota de 25% la BS, în timp ce civilii plătesc aceeaşi cotă de 25% la BASS.

Nu e corect să le comparaţi cu pensiile de serviciu civile plătite dintr-o cotă plătită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), strict în funcţie de contributivitate, şi dintr-o cotă suportată din Bugetul de Stat – pentru a acoperi diferenţa dintre pensia stabilită prin lege specială şi valoarea ei stabilită doar în funcţie de contributivitate.
Nu e corect, pentru acei civili cu pensie de serviciu nu contribuie la BS, ci doar la BASS, iar marea inechitate a pensiilor magistraţilor, pe care am arătat-o în articolele mele, e că peste 87% din suma totală plătită pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili în anul 2024 provine doar din Bugetul de Stat la care ei nu contribuie.

Revin la profesioniştii din MAI, MApN, Servicii Secrete. Acestora li se reţine lunar 25% cotă virată la BS pe parcursul carierei, pensia lor va fi plătită doar din BS, iar contribuţia virată de aceştia acoperă parţial pensia de serviciu pe care o vor încasa la trecerea în rezervă.

Pensiile de serviciu militare sunt a priori mari – alt mit diseminat fără discernământ în spaţiul public.

Am realizat şi publicat deja primele radiografii pe tranşe de venit net ale pensiilor de serviciu de sub cupola MAI, MApN, SRI.
Analizele mele reflectă şi schimbările aduse prin Legea 141 din 2025, privind reţinerea CASS din partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei, dar şi toate celelalte modificări aduse Legii 223 din 2015 de-a lungul timpului.

MAI

Aproape 40% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu proveniţi doar din structurile MAI (în valoare exactă – 35.423 de oameni) au încasat efectiv pensii nete cuprinse în intervalul 5.001 lei – 7.000 de lei, în octombrie 2025, arată analiza mea publicată în Economica.net pe baza informaţiilor obţinute de la CPS a MAI.
Aproape 38% dintre dintre beneficiarii pensiilor de serviciu proveniţi doar din structurile MAI (în valoare exactă – 34.056 de oameni) au încasat efectiv pensie a cărei valoare netă a fost de cel mult 5.000 de lei, în octombrie 2025, reiese din analiza mea publicată în Economica.net, pe baza informaţiilor obţinute de la CPS a MAI.

MApN

Aproape 49% dintre beneficiarii de pensie de serviciu de sub cupola MApN – aproape 36.000 de oameni – au încasat pensie netă cuprinsă între 3.001 lei şi 5.000 de lei în octombrie 2025, reiese din analiza mea exclusivă publicată în Economica.net.
Aproape 20% dintre beneficiarii de pensie de serviciu din structurile MApN – adică 14.713 oameni – au încasat pensie netă cuprinsă între 5.001 lei şi 7.000 de lei în luna octombrie 2025, potrivit analizei mele.

Servicii Secrete: SRI, SIE, STS

29% dintre beneficiarii din evidenţa CPS a SRI (adică puţin peste 3.500 de militari) au încasat pensie de serviciu netă cuprinsă între 3.001 lei şi 5.000 de lei în octombrie 2025, arată analiza mea exclusivă pe care o voi publica în Economica.net în curând.
Aproape 28% dintre militarii aflaţi în plată la CPS a SRI au avut pensie de serviciu netă între 5.001 lei şi 7.000 de lei în octombrie 2025, potrivit analizei mele, pe care urmează să o public.

Acum, după ce aţi citit aceste date, vi se par mari pensiile de serviciu încasate efectiv de majoritatea beneficiarilor? Ce înţelegeţi prin pensii mari? Care e pragul de la care puteţi spune, fără să greşiţi, că o pensie e mare? Nu, 3.000 de lei nu e o pensie mare, cum spunea regretabil guvernul atunci când a anunţat impunerea CASS la pensiile peste acest prag.

„Sunt speciale, pentru că algoritmul de stabilire e acestor pensii e mai avantajos decât în cazul civililor” – alt argument invocat în spaţiul public.
Da, algoritmul e mai avantajos decât în cazul civililor plătiţi pe Legea 360/2023.

Am explicat aici algoritmul prin care se stabilesc pensiile de serviciu din MApN.

Am explicat aici algoritmul prin care se determină pensiile de serviciu din evidenţa CPS a MAI.

Beneficiarii de pensie de serviciu militară se pensionează la 48-50 de ani, informaţie rostogolită în spaţiul public. Manipulează prin generalizare şi formularea intenţionat eliptică, fără explicaţii.

Informaţia e trunchiată
Iată ce mi-a răspuns MAI, informaţii pe care le-am publicat deja în Economica.

• În luna octombrie 2025, vârsta minimă a personalului care a trecut în rezervă pentru pensie la limită de vârstă este de 47 de ani și 6 luni în cazul militarilor exclusiv pompieri și jandarmi, în conformitate cu prevederile legale aplicabile la data deschiderii dreptului la pensie.
• La stabilirea drepturilor de pensie a fost valorificată întreaga vechime realizată în serviciu, inclusiv perioada efectuată ca militar în termen, militar angajat pe bază de contract/sergent angajat pe bază de contract, precum și subofiţeri, potrivit reglementărilor în vigoare.
• Întreaga perioadă de activitate s-a desfășurat în condiţii speciale de muncă, personalul în cauză exercitând atribuții operative, cu preponderență în domeniul intervenției, aspecte avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie”, au răspuns pentru Economica.net oficialii MAI.
• În cazul polițiștilor, vârsta minimă a personalului care a încetat raporturile de serviciu (beneficiar de pensie pentru limită de vârstă n. red.) este de 49 de ani, în conformitate cu prevederile legale aplicabile la data încetării acestora. Persoanele în cauză au desfășurat activități operative încadrate în condiții de risc major, potrivit reglementărilor specifice domeniului de activitate, mi-au explicat oficialii MAI.

MAI a refuzat să îmi spună şi ponderea numărului beneficiarilor de pensie de serviciu cu cea mai mică vârstă de pensionare ca să stabilim, dincolo de orice îndoială, dacă sunt mulţi sau puţini şi astfel să lămurim mitul care circulă în spaţiul public despre „numeroşii poliţişti pensionaţi la 48 de ani”.

MApN

Imensa majoritate a beneficiarilor de pensie de serviciu militară, plătiţi de CPS a MApN, au pensie pentru limită de vârstă, arată analiza mea publicată în Economica.net.

Cea mai mică vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă este de 47 de ani şi cea mai mare vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă de 64 de ani, conform datelor obţinute de Economica.net de la CPS a MApN, publicate aici, unde puteţi citi in extenso despre subiect.

Revin curând cu date mai nuanţate despre vârstele de pensionare ale beneficiarilor de pensii de serviciu militare.

În loc de concluzii

Oare legiuitorul, atunci când scrie o lege care reglementează pensii de serviciu pentru o anumită categorie profesională de civili sau militari, se gândeşte cât va contribui ea la dezbinare socială? Cât de sustenabilă va fi pe termen lung şi ce consecinţe va produce în societate când nu va mai fi sustenabil să plătim acele pensii?
Oare executivul, atunci când vrea să modifice o lege, pentru că nu ne mai permitem să suportăm financiar impactul ei, se gândeşte ce consecinţe dorite şi nedorite va avea asupra întregii societăţi pe termen lung?

Într-o succesiune logică, înainte să discutăm serios despre orice schimbare adusă legii pensiilor militare, ar fi de dorit ca decidenţii să corecteze inechităţile produse de această lege (diferenţe între pensiile beneficiarilor cu grade și vechime asemănătoare, care s-au pensionat în ani diferiți, dar şi altele asupra cărora nu insist acum), să reaşeze salariile profesioniştilor în activitate în acord cu responsabilitatea, competenţa, riscurile pe care le implică munca lor.

După ce vor gestiona aceste probleme, putem începe o discuţie avizată în societate despre acest subiect, în care şi guvernul, şi oficiali ai instituţiilor din subordinea, din cadrul ministerelor vizate de pensii de serviciu, şi beneficiarii acestora, şi viitori beneficiari se raportează la civilul care poate fi chirurg care replantează braţe sau muncitor în fabrică, ambii cu zeci de ani de muncă serioasă, responsabilă, a căror pensie pensie va fi stabilită exclusiv pe baza propriei CAS, ca partener egal în acest dialog purtat cu decenţă, argumente solide şi responsabilitate.

Îmi doresc să văd asumat cu nume şi prenume lista profesioniştilor care pot spune responsabil ‘da, noi putem anticipa cât mai realist cu putinţă toate consecinţele importante ale modificărilor aduse legii pensiilor militare’, ‘da, noi putem evalua corect măsura acceptabilităţii sociale a acestor schimbări şi efectele lor profunde în societate’, ‘da, noi putem evalua corect dacă aceste schimbări vor adânci dezbinarea socială sau vor crea coeziune socială’.

Un pas elementar din bun-simţ profesional e conştientizarea propriilor limite care nu-ţi permit să perorezi ferm, operând cu certitudini şi claritate emfatică despre toate acestea. 

De ce am scris şi publicat un articol de opinie atât de elaborat despre pensiile de serviciu militare

Acest lung şi complex articol de opinie nu îşi propune nici să schimbe, nici să menţină pensiile de serviciu militare în forma în vigoare, nici să le elimine.

Scopul lui e altul, mai profund (o schimbare a legii se face din peniţa stiloului, schimbarea mentalităţii oamenilor se produce în zeci de ani):

• să ridice întrebări presante la care cetăţeanul să se simtă dator să îşi răspundă,
• să atragă atenţia asupra consecinţelor pe termen lung ale unei decizii de modificare a legii pensiilor militare, oricare ar fi ea,
• să oblige civilul să îşi revizuiască în mod critic opinia despre militar şi despre pensia de serviciu militară,
• să oblige oficialii instituţiilor de forţă să îşi reevalueze comunicarea cu civilul despre subiecte sensibile, precum pensia de serviciu,
• să tempereze orgoliul unor beneficiari şi viitori beneficiari de pensii de serviciu militare şi civile care şi ei comunică dispreţuitor cu civilii şi, în special cu mine, în calitate de jurnalist, în ultimii 8 ani, de când scriu echidistant despre subiect.

Voi reveni într-un alt articol cu explicaţii despre importanţa acceptabilităţii sociale a măsurilor guvernamentale de a reaşeza pe baza mai echitabile legea pensiilor militare.

Post scriptum
Le solicit ferm extremiştilor din toate taberele, inclusiv şi mai ales suveraniştilor, să nu îmi confişte opiniile, să nu mi le citeze, să nu se prevaleze de munca şi de opiniile mele ca să îşi justifice naraţiunile toxice, extremiste.

Cristina Şomănescu are 17 ani de experienţă în jurnalismul economic. E specializată în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, în taxarea muncii şi în pensii de serviciu civile şi militare. Scrie la Economica.net.