Pensia de serviciu militară văzută prin oglinda spartă a societăţii profund dezbinate. Adevăruri incomode şi nepopulare despre pensia de serviciu militară

Urmează un articol de opinie lung, care îşi propune să formuleze nişte întrebări legitime la care fiecare cetăţean ar fi de dorit să reflecteze.

Civilii antrenaţi să vadă distorsionat, printr-o oglindă spartă, pensia de serviciu militară, patinând între dispreţ şi preamărire colectivă.

Văd în rândul civililor două tipuri predominante de reacţii în spaţiul public atunci când sunt diseminate ştiri despre beneficiarii şi viitorii beneficiari ai pensiilor de serviciu militare, de sub cupola MApN, MAI, SRI.

Pe de o parte, dispreţul a prioric al civilului pătimaş, care crede, fără să verifice, fără discernământ, naraţiuni livrate de unii dintre colegii mei de breaslă, ani la rândul, rezultatul înţelegerii distorsionate a particularităţilor profesiei militare.

Pe de altă parte, preamărirea fără discernământ, la care au contribuit cei care au confundat meseria de jurnalist cu cea de PR al sistemului.

La această gravă înţelegere biasată a particularităţilor, constrângerilor şi aş spune „stranietăţii” profesiei militare pentru civil şi, în special, a pensiilor de serviciu militare, au contribuit chiar unii dintre lucrătorii din presă, şi ei departe a de înţelege misiunea lor, care fie au ascuns cu viclenie tarele sistemului, fie au ales din lene şi ignoranţă să nu vorbească deschis despre particularităţile acestui sistem, inclusiv şi mai ales al pensiilor de serviciu militare, fie au manipulat grosolan cu informaţii furate din analizele mele despre acest subiect.

Îi menţionez aici în mod particular pe acei lucrători din presă care la comanda şefilor lor ori a propriei laxităţi, modestii morale, au manipulat abject, în repetate rânduri, folosind în discursul lor informaţii furate din analizele mele publicate despre pensiile de serviciu militare în ultimii 8 ani.

Care sunt resorturile profunde ale dispreţului civilului faţă de militarul viitor beneficiar al unei pensii de serviciu? Fiecare ar fi de dorit să se întrebe, inclusiv oficialii MApN, MAI, Serviciilor Secrete, ce a contribuit cel mai mult la acest dispreţ colectiv al civililor faţă de militari.

Greşeli de comunicare care au destrămat punţile dintre civili şi militari

Oficialilor MAI în special le transmit să comunice mai transparent, mai nuanţat despre cariera profesioniştilor pe care-i oblăduiesc. Cu mai puţină emoţie şi mai multă raţiune. Probabil că pozele cu poliţişti şi poliţiste vă cresc popularitatea în rândul adolescenţilor şi sunt apreciate de familiile extinse ale acestor profesionişti, a căror competenţă e validată deja, nu o pun la îndoială, dar dacă vreţi să obţineţi încrederea acelor civili adulţi, care muncesc etic, responsabil, cu mulţi ani de şcoală, şi cu profesii solicitante, cu mare responsabilitate, atunci schimbaţi-vă discursul pe reţelele de socializare.

Pensia de serviciu nu ar trebui să premieze lipsa vocaţiei pentru cariera în MAI, MApN, Servicii.

Dacă pensia de serviciu e principalul sau unicul criteriu pentru care tânărul alege să urmeze o carieră în MAI, MApN, Servicii, atunci îl sfătuiesc să se reorienteze şi să caute acea profesie civilă pe care e dispus să o practice la nivel de excelenţă, cât mai responsabil şi etic cu putinţă, indiferent cât de potrivnice sunt condiţiile în care va performa.

Aţi vrut să impuneţi cu aroganţă civilului o idee, una şi bună, că pensia de serviciu nu e specială, dar nu v-aţi obosit să o şi argumentaţi solid, convingător.

La dispreţul faţă de pensia de serviciu militară al acelor civili care muncesc etic, responsabil a contribuit aroganţa unor oficiali ai ministerelor de resort care ani la rândul au vrut să impună, deci au comunicat agresiv, câteva idei despre ce cred ei că sunt şi cum cred ei că nu sunt pensiile de serviciu, cu argumente slabe şi incomplet formulate.

Domnilor, agresivitatea comunicării dumneavoastră eliptice şi neconvingătoare despre pensiile de serviciu militare a sporit aversiunea civilului cu decenţă profesională, care munceşte responsabil, plătit exclusiv în baza propriei CAS, faţă de breasla pe care vremelnic aţi oblăduit-o.
Dumneavoastră invariabil veţi părăsi funcţia din care aţi vrut să impuneţi civilului o idee, fără să vă obosiţi prea mult să o şi argumentaţi: că pensiile de serviciu militare nu sunt speciale. Ce rămâne după dumneavoastră e dispreţul larg răspândit în rândul acelor civili care muncesc serios şi responsabil, a căror încredere şi validare nu aţi vrut cu adevărat să le obţineţi, nu aţi căutat în civili parteneri egali care merită onoarea de a li se explica cinstit ce sunt şi ce nu sunt pensiile de serviciu militare.

Ce aveţi de făcut

Luaţi exemplu de bune practici modul în care comunică tot mai transparent, responsabil şi atenţie! cu smerenie profesională, Ministerul Sănătăţii şi CNAS, a căror activitate o cunosc.

Noi, ca societate, suntem într-un punct aproape critic, în care ar fi de dorit să ne răspundem nouă înşine – civili şi militari – dacă e îndreptăţit dispreţul colectiv faţă de pensia de serviciu militară şi dacă suntem în stare să anticipăm cât mai corect, realist cu putinţă efectele pe termen lung, adică acelea care vor apărea în societate după ce noi nu vom mai fi, ale schimbărilor radicale, în spiritul unei prezumate echităţi sociale, aduse pensiilor de serviciu militare. Să fie limpede: nu guvernul îşi doreşte această radicală reformă, ci o parte a societăţii relevantă prin munca ei, formată din civili, căreia i se explică prea puţin ce sunt şi ce nu sunt pensiile de serviciu militare şi cum e afectat civilul dacă schimbările aduse pensiei de serviciu militare se oficializează.

Eu cred că societatea va fi la fel de dezbinată şi dacă, prin absurd, legiuitorul ar elimina toate pensiile de serviciu. Dezbinarea acestei naţii are motivaţii profunde. Nu o veţi uni prin eliminarea pensiilor de serviciu militare şi civile, deşi NU aceasta e intenţia guvernului.

Propun un exerciţiu de imaginaţie menit să ne arate măsura dezbinării sociale

Dacă, prin absurd, legiuitorul ar decide ca pensiile de serviciu militare să fie recalibrate în cadrul unui sistem exclusiv contributiv, în Legea 360/2023 sau într-o altă lege bazată strict pe principiul contributivităţii, vă invit să vă întrebaţi cu luciditate dacă această măsură radicală ar crea coeziune socială. În ce măsură ar uni ea această dezbinată naţie?

Judecătorii CCR au livrat societăţii ce şi-a dorit: au validat reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Nu revin asupra subiectului, am scris deja mult şi tehnic, şi opiniile mele despre subiect. Mă opresc doar asupra unui detaliu relevant în această discuţie. Reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor a fost necesară nu pentru că pensiile magistraţilor sunt mari (jenant şi foarte slab argument adesea invocat în spaţiul public pentru a învrăjbi categorii profesionale), ci pentru că au cele mai mari inechităţi dintre toate pensiile de serviciu civile, după cum am arătat în analizele publicate.

E societatea mai unită acum, după ce judecătorii CCR i-au livrat ce şi-a dorit şi ce părea nefezabil, nerealist, improbabil?

Am înţeles. Mulţi dintre civili vor cu îndîrjire ca pensiile de serviciu militare să înceteze să mai fie speciale, susţin ei. Acelaşi algormitm, aceleaşi reguli de stabilire a pensiei atât pentru civil, cât şi pentru militar.

Datele obiective nu mint. Să le parcurgem din nou împreună ca să ne răspundem ce e de fapt special în privinţa pensiilor de serviciu militare.
Mituri pe care încerc să le demontez:

„Pensiile de serviciu militare sunt speciale pentru că se plătesc doar de la Bugetul de Stat” – argument invocat adesea şi de lucrători din presă, şi de cetăţeni care cer în cor eliminarea lor.

Informaţia e trunchiată cu scopul de a manipula.

Realitatea nuanţată e aceasta

Pensiile de serviciu militare se plătesc doar din bugetul de stat, în temeiul Legii 223 din 2015, la care militarii, polițiștii, funcționarii publici cu statut special care își desfășoară activitatea în instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională contribuie pe parcursul carierei, prin plata unei cote de contribuţie individuală la Bugetul de Stat (BS), de 25%, în loc de CAS. Prevederea e reglementată în Legea 223 din 2015 şi în Codul fiscal.

Repet, pentru claritate
Categoriile de personal antemenţionate plătesc cota de 25% la BS, în timp ce civilii plătesc aceeaşi cotă de 25% la BASS.

Nu e corect să le comparaţi cu pensiile de serviciu civile plătite dintr-o cotă plătită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), strict în funcţie de contributivitate, şi dintr-o cotă suportată din Bugetul de Stat – pentru a acoperi diferenţa dintre pensia stabilită prin lege specială şi valoarea ei stabilită doar în funcţie de contributivitate.
Nu e corect, pentru acei civili cu pensie de serviciu nu contribuie la BS, ci doar la BASS, iar marea inechitate a pensiilor magistraţilor, pe care am arătat-o în articolele mele, e că peste 87% din suma totală plătită pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili în anul 2024 provine doar din Bugetul de Stat la care ei nu contribuie.

Pensiile de serviciu militare sunt a prioric mari – alt mit diseminat fără discernământ în spaţiul public.

Am realizat şi publicat deja primele radiografii pe tranşe de venit net ale pensiilor de serviciu de sub cupola MAI, MApN, SRI.
Analizele mele reflectă şi schimbările aduse prin Legea 141 din 2025, privind reţinerea CASS din partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei, dar şi toate celelalte modificări aduse Legii 223 din 2015 de-a lungul timpului.

MAI

Aproape 40% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu proveniţi doar din structurile MAI (în valoare exactă – 35.423 de oameni) au încasat efectiv pensii nete cuprinse în intervalul 5.001 lei – 7.000 de lei, în octombrie 2025, arată analiza mea publicată în Economica.net pe baza informaţiilor obţinute de la CPS a MAI.
Aproape 38% dintre dintre beneficiarii pensiilor de serviciu proveniţi doar din structurile MAI (în valoare exactă – 34.056 de oameni) au încasat efectiv pensie a cărei valoare netă a fost de cel mult 5.000 de lei, în octombrie 2025, reiese din analiza mea publicată în Economica.net, pe baza informaţiilor obţinute de la CPS a MAI.

MApN

Aproape 49% dintre beneficiarii de pensie de serviciu de sub cupola MApN – aproape 36.000 de oameni – au încasat pensie netă cuprinsă între 3.001 lei şi 5.000 de lei în octombrie 2025, reiese din analiza mea exclusivă publicată în Economica.net.
Aproape 20% dintre beneficiarii de pensie de serviciu din structurile MApN – adică 14.713 oameni – au încasat pensie netă cuprinsă între 5.001 lei şi 7.000 de lei în luna octombrie 2025, potrivit analizei mele.

Servicii Secrete: SRI, SIE, STS

29% dintre beneficiarii din evidenţa CPS a SRI (adică puţin peste 3.500 de militari) au încasat pensie de serviciu netă cuprinsă între 3.001 lei şi 5.000 de lei în octombrie 2025, arată analiza mea exclusivă pe care o voi publica în Economica.net în curând.
Aproape 28% dintre militarii aflaţi în plată la CPS a SRI au avut pensie de serviciu netă între 5.001 lei şi 7.000 de lei în octombrie 2025, potrivit analizei mele, pe care urmează să o public.

Acum, după ce aţi citit aceste date, vi se par mari pensiile de serviciu încasate efectiv de majoritatea beneficiarilor? Ce înţelegeţi prin pensii mari? Care e pragul de la care puteţi spune, fără să greşiţi, că o pensie e mare? Nu, 3.000 de lei nu e o pensie mare, cum spunea regretabil guvernul atunci când a anunţat impunerea CASS la pensiile peste acest prag.

„Sunt speciale, pentru că algoritmul de stabilire e acestor pensii e mai avantajos decât în cazul civililor” – alt argument invocat în spaţiul public.
Da, algoritmul e mai avantajos decât în cazul civililor plătiţi pe Legea 360/2023.

Am explicat aici algoritmul.

Beneficiarii de pensie de serviciu militară se pensionează la 48-50 de ani, informaţie rostogolită în spaţiul public. Manipulează prin generalizare şi formularea intenţionat eliptică, fără explicaţii.

Informaţia e trunchiată
Iată ce mi-a răspuns MAI, informaţii pe care le-am publicat deja în Economica.

• În luna octombrie 2025, vârsta minimă a personalului care a trecut în rezervă pentru pensie la limită de vârstă este de 47 de ani și 6 luni în cazul militarilor exclusiv pompieri și jandarmi, în conformitate cu prevederile legale aplicabile la data deschiderii dreptului la pensie.
• La stabilirea drepturilor de pensie a fost valorificată întreaga vechime realizată în serviciu, inclusiv perioada efectuată ca militar în termen, militar angajat pe bază de contract/sergent angajat pe bază de contract, precum și subofiţeri, potrivit reglementărilor în vigoare.
• Întreaga perioadă de activitate s-a desfășurat în condiţii speciale de muncă, personalul în cauză exercitând atribuții operative, cu preponderență în domeniul intervenției, aspecte avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie”, au răspuns pentru Economica.net oficialii MAI.
• În cazul polițiștilor, vârsta minimă a personalului care a încetat raporturile de serviciu (beneficiar de pensie pentru limită de vârstă n. red.) este de 49 de ani, în conformitate cu prevederile legale aplicabile la data încetării acestora. Persoanele în cauză au desfășurat activități operative încadrate în condiții de risc major, potrivit reglementărilor specifice domeniului de activitate, mi-au explicat oficialii MAI.

MAI a refuzat să îmi spună şi ponderea numărului beneficiarilor de pensie de serviciu cu cea mai mică vârstă de pensionare ca să stabilim, dincolo de orice îndoială, dacă sunt mulţi sau puţini şi astfel să lămurim mitul care circulă în spaţiul public despre „numeroşii poliţişti pensionaţi la 48 de ani”.

MApN

Imensa majoritate a beneficiarilor de pensie de serviciu militară, plătiţi de CPS a MApN, au pensie pentru limită de vârstă, arată analiza mea publicată în Economica.net.

Cea mai mică vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă este de 47 de ani şi cea mai mare vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă de 64 de ani, conform datelor obţinute de Economica.net de la CPS a MApN, publicate aici, unde puteţi citi in extenso despre subiect.

Revin curând cu date mai nuanţate despre vârstele de pensionare ale beneficiarilor de pensii de serviciu militare.

În loc de concluzii

Oare legiuitorul, atunci când scrie o lege care reglementează pensii de serviciu pentru o anumită categorie profesională de civili sau militari, se gândeşte cât va contribui ea la dezbinare socială? Cât de sustenabilă va fi pe termen lung şi ce consecinţe va produce în societate când nu va mai fi sustenabil să plătim acele pensii?
Oare executivul, atunci când vrea să modifice o lege, pentru că nu ne mai permitem să suportăm financiar impactul ei, se gândeşte ce consecinţe dorite şi nedorite va avea asupra întregii societăţi pe termen lung?

Într-o succesiune logică, înainte să discutăm serios despre orice schimbare adusă legii pensiilor militare, ar fi de dorit ca decidenţii să corecteze inechităţile produse de această lege (diferenţe între pensiile beneficiarilor cu grade și vechime asemănătoare, care s-au pensionat în ani diferiți), să reaşeze salariile profesioniştilor în activitate în acord cu responsabilitatea, competenţa, riscurile pe care le implică munca lor.

După ce vor gestiona aceste probleme, putem începe o discuţie avizată în societate despre acest subiect, în care şi guvernul, şi oficiali ai ministerelor vizate de pensii de serviciu, şi beneficiarii acestora şi viitori beneficiari se raportează la civilul care poate fi chirurg care replantează braţe sau muncitor în fabrică, ambii cu zeci de ani de muncă serioasă, responsabilă, a căror pensie pensie va fi stabilită exclusiv pe baza propriei CAS, ca partener egal în acest dialog purtat cu decenţă, argumente solide şi responsabilitate.

Cristina Şomănescu are 17 ani de experienţă în jurnalismul economic. E specializată în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, în taxarea muncii şi în pensii de serviciu civile şi militare. Scrie la Economica.net.