Peste jumătate dintre companiile românești așteaptă sprijin public pentru AI și finanțare – analiză The Edge Institute

Adaugă-ne ca sursă preferată

Finanțarea adopției AI, costurile tehnologiei și capacitatea companiilor de a transforma automatizarea în productivitate au fost printre temele discutate la InnVolve 2026, eveniment care a reunit lideri din business, retail, tehnologie și investiții. Conversațiile au arătat că AI intră într-o etapă în care deciziile nu mai țin doar de tehnologie, ci de P&L, model operațional, oameni și capacitatea organizației de a prioritiza investițiile.

InnVolve 2026 este un eveniment dezvoltat de Innobyte, una dintre cele mai importante companii românești specializate în servicii și soluții pentru eCommerce.

Printre participanții la conversații s-au numărat Sergiu Neguț – FintechOS, Dr. Carlos Davidovich – Neuromanagement Expert, Radu Georgescu – Gecad Ventures, Marius Ghenea – Catalyst Romania, Ioanna Christopoulou – L’Oréal, Elena Gheorghe – PayU, Robert Berza – The Edge Institute (ex Fashion Days), Marius Petrache – Marcoser, Tudor Manea – eMAG, Alexandru Chiriac – Auchan.

De la 55–60% cash la agenți AI care pot participa la plată

Elena Gheorghe, PayU, a arătat că plata cash rămâne metoda dominantă în România, deși ponderea sa a coborât față de nivelul de aproximativ 65% din anii anteriori.

„Am ajuns undeva între 55–60%”, a spus reprezentanta PayU, explicând în același timp că utilizatorii se uită tot mai mult către wallet-uri și plata în rate.

În paralel, industria testează scenarii de agentic commerce. Potrivit discuției din cadrul InnVolve, utilizatorii sunt interesați să folosească AI pentru a căuta mai repede produse și ar putea delega anumite etape ale plății, păstrând însă controlul asupra autentificării finale. Tehnologic, un astfel de flux nu mai este considerat science-fiction, însă comportamentul actual al consumatorilor arată că adopția va fi graduală.

Contrastul dintre cele două realități este relevant pentru retaileri: disponibilitatea unei tehnologii nu înseamnă automat disponibilitatea consumatorului de a o adopta.

L’Oréal: 6,1 puncte de contact pe zi înaintea unei decizii. Fragmentarea customer journey-ului este deja vizibilă în beauty.

Ioanna Christopoulou, L’Oréal, a citat un studiu recent al companiei potrivit căruia un consumator este expus, în medie, la 6,1 touchpoint-uri diferite într-o singură zi înainte de a lua o decizie legată de produse. Numărul acestora este așteptat să crească și mai mult pe măsură ce social media, marketplace-urile și instrumentele bazate pe AI capătă un rol mai mare în discovery.

Pentru branduri, problema nu este să fie prezente peste tot, ci să identifice punctele de contact relevante și rolul fiecăruia.

Christopoulou a avertizat și asupra concentrării excesive pe indicatorii de vânzări pe termen scurt.

„GMV este un indicator important, dar poate fi foarte periculos dacă îl privim izolat”, a spus reprezentanta L’Oréal.

Traficul plătit, discounturile și promoțiile pot genera vânzări rapide, dar evaluarea unui canal trebuie să includă și profitabilitatea, retenția, valoarea clientului pe termen lung și incrementality – capacitatea de a aduce consumatori și business suplimentar, nu doar de a muta vânzările între canale.

În social commerce, ea a identificat trei elemente esențiale: viteză, relevanță și încredere. Brandurile trebuie să poată reacționa rapid și să intre în conversațiile relevante cultural, fără să sacrifice capitalul de încredere construit pe termen lung.

Dr. Carlos Davidovich: magazinul online are aproximativ 50 de milisecunde pentru prima impresie

Expertul în neuromanagement Dr. Carlos Davidovich a abordat aceeași problemă din perspectiva neuroștiinței și a comportamentului consumatorului.

Potrivit acestuia, creierul are nevoie de aproximativ 50 de milisecunde pentru a decide dacă rămâne sau părăsește un website, iar prima reacție este determinată în primul rând de elementele vizuale, înainte ca utilizatorul să proceseze textul.

Dar conversia nu se reduce doar la design. Davidovich a susținut că retailerii ar trebui să acorde mai multă atenție motivelor pentru care oamenii nu cumpără: incertitudinea privind livrarea, returul, recuperarea banilor sau încrederea în comerciant.

Politicile clare de retur și procesele fără fricțiune pot construi încrederea prin acțiuni concrete, nu doar prin mesajele de marketing.

Aceeași logică se aplică și AI-ului. În loc să explice utilizatorilor toate capabilitățile tehnologiei, companiile ar trebui să pornească de la o aplicație simplă și ușor de înțeles.

„Dă-mi ceva simplu, ceva ce pot folosi”, a sintetizat Davidovich, argumentând că una dintre barierele actuale este teama oamenilor de a nu înțelege AI-ul.

Robert Berza: peste 50% dintre companii așteaptă sprijin public pentru AI și finanțare. Problema adopției AI nu ține însă doar de disponibilitatea tehnologiei.

Robert Berza, Executive Director The Edge Institute și fost General Manager la Fashion Days, a arătat că, potrivit research-ului analizat de organizație, peste 50% dintre companii așteaptă o formă de sprijin din partea statului în zona AI și finanțare.

Mesajul său pentru companii a fost însă să nu construiască strategia exclusiv pe această așteptare.

Organizațiile pot susține public nevoia unor mecanisme de sprijin, dar au nevoie în paralel de „un plan B și un plan C”, într-un context în care presiunea bugetară asupra statului limitează predictibilitatea unor astfel de intervenții.

Acest lucru mută discuția despre AI către o problemă mult mai concretă: cine finanțează adopția și în ce condiții poate investiția să producă efecte măsurabile în P&L.

Marius Petrache: AI-ul a redus presiunea de recrutare, nu numărul de angajați. În cazul Marcoser, efectul AI este deja operațional.

Marius Petrache, fondator Marcoser, a explicat că poziționarea geografică a companiei face mai dificil accesul la anumite categorii de specialiști. Introducerea AI a redus presiunea de recrutare prin eficientizarea muncii echipei existente.

„Pur și simplu n-a fost nevoie să mai aducem oameni noi. Nici nu s-a pus problema să plece cineva din cauza AI-ului”, a spus Petrache.

Unii angajați au putut prelua alte activități și au avut capacitate pentru mai multe proiecte. Pentru Marcoser, AI-ul a funcționat astfel ca instrument de productivitate și de compensare a unei constrângeri reale de pe piața muncii, nu ca mecanism de reducere a echipei.

Exemplul este relevant și pentru discuția despre reziliența companiilor. Marcoser operează într-un sector în care business-ul este expus inclusiv unor factori externi greu de controlat, iar capacitatea de adaptare nu poate depinde de existența unui scenariu perfect predictibil.

Sergiu Neguț: tehnologia trebuie aplicată unui business pe care îl înțelegi

El a definit strategia drept o „logică a succesului” și a argumentat că oportunitățile relevante apar atunci când tehnologia este aplicată unei piețe și unui business pe care compania le înțelege deja.

Formula folosită de Neguț – „tehnologie aplicată la ceva” – separă adopția cu miză economică de simpla urmărire a trendului tehnologic.

Într-un mediu cu foarte mult zgomot informațional, provocarea companiilor devine selectarea semnalelor care pot conduce la decizii mai bune, nu accesul la încă și mai multă tehnologie.

Radu Georgescu: AI poate fi supraevaluat fără să fie o tehnologie temporară

În perspectiva sa, mecanismul actual de finanțare împinge capital tot mai mult către un număr mai redus de companii care depășesc standardele investitorilor, ceea ce poate crește artificial evaluările în partea de sus a pieței. În același timp, companiile aflate sub acest prag găsesc mai greu finanțare.

O eventuală corecție a evaluărilor nu trebuie însă confundată cu dispariția AI-ului ca tehnologie. Distincția este importantă pentru companiile care trebuie să decidă dacă investesc pe baza valorii operaționale a tehnologiei sau pe baza ciclului de hype din jurul acesteia.

Marius Ghenea: ratingul de țară contează diferit în funcție de tipul investiției

Din perspectiva capitalului, Marius Ghenea, Managing Partner Catalyst România, a separat situația investițiilor early-stage de cea a tranzacțiilor de dimensiuni mai mari.

Pentru investițiile pre-seed, seed, Series A și o parte din zona growth, calificativul de țară nu schimbă fundamental decizia, deoarece majoritatea companiilor vizate sunt construite pentru piețe regionale sau internaționale, iar România și Europa de Est păstrează avantajul unor costuri de producție mai reduse.

Pentru investițiile mai mari, însă, investment grade-ul poate deveni „decisiv”, a explicat Ghenea.

Această diferență arată că același context macroeconomic produce efecte foarte diferite asupra companiilor, în funcție de stadiul și modelul lor de creștere.

eCommerce-ul ajunge tot mai des în agenda de management

De la plăți și consumer behaviour până la finanțare, AI și investiții, conversațiile InnVolve 2026 indică aceeași evoluție: eCommerce-ul nu mai poate fi administrat ca un canal separat de restul business-ului.

„Când discutăm astăzi despre eCommerce, foarte repede ajungem la întrebări despre costuri, AI, infrastructură, oameni, risc și experiența clientului. Asta ne interesează la InnVolve: să punem în aceeași conversație perspective care, în companii, ajung oricum la aceeași masă de decizie”, a declarat Cătălin Șomfălean, CEO Innobyte..

În perioada următoare, înregistrările editate ale panelurilor și momentelor InnVolve 2026 vor fi publicate pe canalul YouTube Innobyte.