Petre, Deloitte: Autorităţile române au ales condiţii mai restrictive decât ar fi impus Directiva antievaziune fiscală

‘Proiectul de modificare a Codului fiscal transpune Directiva ATAD (Anti-Tax Avoidance – Directiva împotriva evitării obligaţiilor fiscale – n. r.) mai devreme cu un an faţă de termenul limită solicitat de Comisia Europeană. Din această perspectivă, este de salutat intenţia Guvernului de a clarifica din timp modul în care preia normele generale ale directivei, având în vedere că aceasta dă posibilitatea statelor membre să opteze pentru anumite plafoane şi cote. Totuşi, remarcăm pe de o parte că nu este lăsată perioada de 6 luni stabilită de Codul fiscal pentru intrarea în vigoare a unor noi prevederi, iar pe de altă parte faptul că autorităţile române au ales condiţii mai restrictive decât ar fi permis directiva. De exemplu, principala noutate care vizează introducerea unei reguli diferite pentru deducerea cheltuielilor cu dobânzile la calculul impozitului pe profit preia un plafon mai mic, de 200 mii euro, faţă de cel de 3 milioane euro permis de directivă pentru deducerea integrală a costurilor de îndatorare’, a declarat Petre.

Totodată, spune el, limita de deducere fost stabilită la 10% faţă de 30% din EBITDA pentru costurile care depăşesc plafonul de 200.000 de euro.

‘În aceeaşi privinţă, proiectul pare că excede scopul directivei, limitând posibilităţile de creditare de la instituţii financiare. Astfel, societăţile care fac parte dintr-un grup se vor finanţa grosso modo cu 16% mai scump atât de la părţile afiliate, cât şi de la instituţiile financiare. În aceste condiţii, par avantajate societăţile independente care, neavând aceste limitări, vor beneficia de deducerea integrală a costurilor de îndatorare. Această variantă aleasă în proiect ar putea avea efect de descurajare pentru anumiţi investitori care, dacă ar lua în considerare doar regimul fiscal, ar putea prefera alte state în care directiva a fost implementată într-o variantă mai puţin limitativă’, mai arată Petre.

Potrivit acestuia, o altă serie de schimbări vizează microîntreprinderile.

‘În primul rând e majorat de la 500 mii euro la 1 milion euro plafonul de venituri până la care se aplică impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi sunt eliminate condiţiile de până acum care restricţionau anumite activităţi de la aplicarea acestui impozit. În al doilea rând, este eliminată posibilitatea ca societăţile care au capital social subscris de cel puţin 45.000 lei să opteze pentru impozitul pe profit. Consecinţa principală va fi încadrarea obligatorie a unui număr mult mai mare de societăţi în această categorie, fapt care probabil va simplifica administrarea fiscală. Totuşi, lipsa opţiunii de a plăti impozit pe profit va fi problematică pentru anumite companii, în special pentru cele noi care fac investiţii noi. Acestea nu îşi vor putea deduce cheltuielile făcute pe perioada investiţională până când veniturile nu vor atinge plafonul de venituri de 1 milion de euro’, a mai arătat oficialul Deloitte România.

La 21 iunie 2016, Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord cu privire la un proiect de directivă de combatere a practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale, utilizate în mod curent de întreprinderile mari.

Directiva abordează situaţiile în care grupurile de întreprinderi profită de pe urma diferenţelor dintre sistemele fiscale naţionale pentru a-şi reduce obligaţiile fiscale generale.