PNRR: Comisia Europeană a refuzat să finanțeze investițiile în irigații. Cum arăta proiectul

Sistemul de irigații din România nu va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a respins proiectul înaintat în noiembrie de Ministerul Agriculturii ce presupunea, printre altele, amplasarea unor panouri fotovoltaice deasupra canalelor principale de irigații. Agricultura va putea fi finanțată cu 300 de milioane de euro, față de 6,5 miliarde de euro cât valoara proiectul gândit.
Alina Stanciu - joi, 03 iun. 2021, 14:10
PNRR: Comisia Europeană a refuzat să finanțeze investițiile în irigații. Cum arăta proiectul

România este aproape de pragul de stres în ceea ce privește disponibilitatea apei dulci pe cap de locuitor (1,93 mc/cap de locuitor vs 1,7 mc cât este pragul de stres), dar și al treilea stat din UE, după Polonia și Cehia, în ceea ce privește pericolul de inundații, potrivit unor date ale Ministerului Agriculturii care arată că România cheltuiește anual 150 de milioane de euro pentru despăgubiri ca urmare a inundațiilor.

În plus, din cele 11 bazine hidrografice din țară, 5 sunt în stres hidric, iar 2 au un deficit accentuat. Totodată, niciunul dintre cele 246 de baraje mari existente șa nivel national care nu poate fi exploatat la domensiunea inițială pentru că se află în diverse stadia de nefuncționalitate.

“Vorbesc de un an și jumătate despre necesitatea esentiala de a avea o strategie de gestionare a apei ce trebuie finanțată corespunzător și trebuie să aibă o logică și o continuitate. Și nu mă refer aici doar la apa pentru irigații ci și la apa ca resursă vitală și epuizabilă în unele zone așa cum este Dobrogea și Sudul Moldivei si nord estul Munteniei”, a atras atenția Ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Primim doar 300 de milioane de euro din 6,5 miliarde de euro

Cu toate acestea, sistemul de irigații din România nu va fi finanțat cu bani europeni, prin Planul Național de redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a respins proiectul înaintat în noiembrie de Ministerul Agriculturii, motivând că nu este “suficient de verde”, după cum a precizat ministrul de resort.

“Comisia ne-a transmis că proiectul privind irigațiile nu era suficient de verde, deși din discuțiile tehnice  nu ni s-a spus niciodată acest lucru”, a declarat Oros. Potrivit acestuia, România a avut cel mai verde plan național dintre statele membre” și își justifică declarația printr-un raport al European Institute of Public Administration.

România avea un proiect ce se dorea a fi finanțat prin PNRR în valoare de 6,5 miliarde de euro pentru irigații, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solulului, sistem antigrindină și creșterea precipitațiilor. Comisia a acceptat însă să finanțeze doar investițiile în modernizarea sistemelor de desecare-drenaj care deservesc zonele expuse riscului de inundații, în valoare totală de 300 de milioane de euro. Proiectele propuse în cadrul acestei măsuri vizează modernizarea sistemelor din cadrul infrastructurii de îmbunătățiri funciare – sistemele de desecare-drenaj existente, aflată în domeniul public al statului și administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

Este vorba despre 35 de proiecte, cu o suprafață deservită de 442.407,66 ha, și o estimare bugetară de 323.400.000 euro, distribuite astfel: zona de Nord-Vest și Vest (jud. Bihor, Satu-Mare, Arad, Timiș), Centru (jud. Covana, Brașov), zona Sud-Vest Oltenia (jud. Vâlcea, Dolj), zona Sud-Muntenia și Ilfov (jud. Teleorman, Argeș, Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu), zona Sud-Est și parțial Nord-Est (Galați, Tulcea, Constanța, Iași, Bacău, Vaslui)

Care a fost proiectul de irigații al României

Potrivit lui Oros, pornind de la cele 9.600 de km de canale principale, proiectul MADR presupunea impermebilizarea canalelor cu materiale prietenoase cu mediu, digitalizarea, implementarea unor  sisteme SCADA (Monitorizare, Control și Achizitii de Date) dar montarea unor panouri fotovoltaice deasuptra acestor canale. Energia ar permite să împingă apa cu costuri mici.

“Aceasta era soluția “învechită” pe care Comisia Europeană nu a acceptat-o. Proietul va fi finanțat din alte surse”, a conchis Oros.

Ministrul investițiilor, Cristian Ghinea, declara însă acum câteva zile, citat de Agro TV, că nu a existat niciodată o posibilitate reală de includere a proiectului pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații prin PNRR, deoarece a existat o diferență de viziune din partea Comisiei Europene.

”Proiectul cu irigațiile nu a existat niciodată ca atare; acolo a fost o diferență de viziune care s-a menținut. Comisia Europeană crede că doar refacerea sistemelor actuale presupune consum de apă pe care începem să nu o mai avem. Deci, întâi, trebuie să punem la punct un sistem național de management al apei. Avem acest cadastru al apelor în PNRR. În ceea ce privește agricultura, sunt 300 milioane de euro pentru alt gen de intervenții, pentru protecție a terenurilor agricole împotriva inundațiilor și diverse amenajări agricole, dar nu inundații”, a precizat ministrul Ghinea.

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Autostrada Sebeș – Turda: Lotul 2 se deschide mâine după-amiază – Grindeanu
Autostrada Sebeș – Turda: Lotul 2 se deschide mâine după-amiază – Grindeanu
Lotul 2 din Autostrada Sebeș - Turda (A10) va fi deschis circulației pe 30 noiembrie, a anunțat luni viceprim-ministrul ...
Tulpina Omicron: Scoţia raportează primele 6 cazuri de infectare, unele dintre ele fără istoric de călătorie în sudul Africii
Tulpina Omicron: Scoţia raportează primele 6 cazuri de infectare, unele dintre ele fără istoric de călătorie în sudul ...
Scoţia a raportat luni şase cazuri de infectare cu noua variantă a coronavirusului, unele dintre ele fără istoric de ...
Revolut lansează, în ediție limitată, cardul Gold placat cu aur de 24 K   
Revolut lansează, în ediție limitată, cardul Gold placat cu aur de 24 K  
Revolut, super-aplicația financiară cu peste 16 milioane de clienți din care peste 1,4 milioane în România, a anunțat ...