Ca măsura de contracarare, băncile centrale din Cehia și Polonia au redus dobânda de politică monetară la cele mai recente ședințe din mai. În România nu există deocamdată această posibilitate.
Concluzia Ellei Kallai este în linie cu analiza publicată în aceste zile de către Banca Națională, care arăta că impactul tarifelor lui Trump este cât creșterea economiei din primul trimestru al acestui an.
Reamintim că, începând cu 10 aprilie 2025, perspectivele pentru piețele europene s-au îmbunătățit după anunțarea unei pauze tarifare de 90 de zile față de 2 aprilie, când noua politică tarifară a SUA a fost lansată. Cu toate acestea, toate piețele europene rămân tarifate la cota minimă de 10%, unele produse, precum autoturismele, fiind tarifate cu 25%. Nu este exclusă majorarea și altor tarife.
Efectele prin care tarifele ar putea afecta economiile europene, inclusiv România, sunt multiple. Efectul direct, generat de scăderea exporturilor și implicit a încasărilor comerciale și efectele indirecte create de posibila încetinire globală, de înăsprirea condițiilor financiare și de redistribuirea comerțului Chinei, ale cărei produse au fost tarifate de către SUA cu 125%.
Cererea pentru exporturile către SUA, devenite mai scumpe, va scădea. Deoarece redirecționarea acestor exporturi către alte piețe va necesita timp, este posibil ca exporturile către SUA să se reducă sau chiar să dispară.
Exporturile indirecte către SUA (prin statele membre ale UE) au fost calculate sub ipoteza că exporturile țărilor din regiune către țările din UE vor fi reexportate către SUA în aceeași proporție cu ponderea exporturilor către SUA în totalul propriilor exporturi din fiecare țară UE.
În România exporturile directe în SUA au crescut ușor ca procent în produsul intern brut (PIB) de la 1,1% în 2013 la 1,5% în 2023.