Prețul la gaze: cum stau românii în clasamentul european, în prag de liberalizare

În luna mai, prețul plătit de consumatorii casnici de gaze din București era de 3,11 eurocenți/kWh, potrivit datelor centralizate de Autoritatea de Reglementare în Energie de la Budapesta (MEKH), care publică statistici mai “apropiate” în timp decât Comisia Europeană sau instituția omoloagă de la București.

Cu cei 3,11 cenți, preț final, capitala României este pe locul 26 în clasamentul celor 28 de capitale europene, gaze mai ieftine decât la noi fiind doar în Budapesta (2,96 cenți) și, dacă luăm în calcul și state non-UE, Kiev, cu 1,08 cenți. Media capitalelor UE este, potrivit acestei statistici, de 6,45 cenți, deci dublă față de prețul de la București, iar media capitalelor europene este de 6,27 cenți. Discrepanțele în UE sunt destul de mari, astfel că în capitala Suediei (cea mai scumpă), gazul costă de șapte ori mai mult decât în capitala Ungariei.

Cea mai recentă statistică a DG Energy, directoratul pentru Energie al Comisiei Europene, are date din ultimul trimestru al anului trecut, cu prețuri medii la nivel național. Potrivit acesteia, prețul mediu la nivellâ național pentru populație era de 3,35 cenți în România, cel mai mic din UE, media europeană fiind de 6,11 cenți/kWh.

Amintim că în România prețul la gaze este încă reglementat de stat.

MEKH publică și o statistică a prețurilor care ține cont de nivelul de trai din fiecare capitală în parte, calculate în funcție de paritatea puterii de cumpărare din fiecare loc, pe baza căreia face comparațiile. Din acest punct de vedere, Bucureștiul nu mai este cea mai ieftină capitală, din motive evidente. Cel mai ieftin gaz este pentru clienții din Luxemburg, Bruxelles și Londra (3,70 cenți/kWh PPS – purchase power standards, 3,72 și, respectiv, 4,34 cenți/kWh). Bucureștiul este la 6,10 cenți/kWh PPS, cu al zecelea cel mai mic preț din Europa, sub media europeană, totuși. Cele mai scumpe capitale europene din acest punct de vedere, sunt Stockholm (18,11 cenți/kWh PPS), Sofia (9,71), și Lisabona (9,25).

Statistica este relevantă pentru percepția opiniei publice, în condițiile în care se mai vorbește uneori despre faptul că românii plătesc cele mai mari prețuri din Europa la gaze, lucru care, după cum se vede, nu este adevărat după niciun calcul.

Din e e compus prețul final

Factura la gaz a consumatorului casnic este compusă din prețul propriu-zis al “mărfii-gaz”, la care se adaugă tarifele de rețea, taxele pe gaz și TVA. Procentual, media celor 29 de capitale arată cam așa: gazul are o pondere de 43%, tarifele de rețea 30%, taxele 12% și TVA 16%. Luând cazul capitalei României, gazul are o pondere e 58%, tarifele de rețea de 26%, iar TVA de 16% – în România nu sunt taxe la gaze.

Ce urmează să se întâmple la 1 iulie

30 iunie este ultima zi în care consumatorii casnici din România mai plătesc prețuri reglementate de stat. După această dată, piața se va liberaliza, ceea ce înseamnă că cei 3,4 milioane de consumatori fie aleg ofertele concurențiale ale furnizorilor actuali, fie aleg alți furnizori. Procesul este gratuit. În cazul în care nu fac nimic, vor primi în continuare gaze, la prețul din ultima ofertă a furnizorului actual, preponderent E.On și Engie. Aceste oferte sunt identice sau aproape identice cu actualele prețuri reglementate (12,5 bani kWh pentru Engie și 13,4 bani/kWh pentru E.On).

În condițiile în care prețul “mărfii-gaz” este în cădere pe piață și în condițiile în care Autoritatea de Reglementare a elaborat un program de ofertare de gaze din producția internă, este de așteptat ca prețurile finale să scadă, Guvernul solicitând imperios furnizorilor mari o reducere cu 10-15%. Pe de altă parte, există mai multe oferte mai bune decât cele de acum ale furnizorilor mari, atât din partea marilor furnizori de energie electrică, care au trecut și pe gaz, cât și din partea furnizorilor mai mici de gaze. Înainte de a lua o decizie, este important să vă uitați în comparatorul de oferte al ANRE.