Preocupată de situaţia din Crimeea, Europa de Est – inclusiv România – se întreabă cine va urma

Promisiuni de ajutor nerespectate din partea Occidentului, experienţa tragică şi veche de secole a invaziei ruse, conştiinţa dureroasă a faptului că în această regiune volatilă conflictele sunt contagioase - tot atâţia factori care fac ca ţările din Europa de Est să urmărească evenimentele din Ucraina cu atenţie şi îngrijorare, notează vineri ABC News, care citează Associated Press (AP).
Economica.net - vin, 14 mart. 2014, 21:58
Preocupată de situaţia din Crimeea, Europa de Est - inclusiv România - se întreabă cine va urma

De la lideri la oameni de rând, se face simţită teama că Rusia, desconsiderând puterile occidentale, ar putea căuta noi oportunităţi de incursiuni în fosta sa ‘ogradă’ imperială, iar întrebarea pe care şi-o adresează mulţi este ‘cine urmează?’.

‘În primul rând, există temerea că ar putea avea loc o posibilă contagiune’, a declarat într-un interviu acordat Associated Press ministrul de externe al României, Titus Corlăţean. ‘România este extrem de preocupată’, a afirmat Corlăţean.

Există preocupări îndeosebi că, după preluarea peninsulei strategice Crimeea, preşedintele rus Vladimir Putin ar putea fi tentat să încerce o acaparare teritorială în Republica Moldova, unde sunt staţionate trupe ruseşti în regiunea separatistă transnistreană. Este unul din cele câteva ‘conflicte îngheţate’ din Europa de Est în seria cărora s-a înscris şi Crimeea, după cum declară în prezent cu resemnare multe voci în Occident.

În România, care se învecinează cu Republica Moldova, unde se vorbeşte predominant limba română, Monica Nistorescu a îndemnat Occidentul să ia poziţie în faţa lui Putin, pentru a nu-l lăsa să ajungă să se considere invincibil. ‘Lumea trebuie să înceteze să-l mai vadă pe Putin ca pe un zmeu invincibil, pentru că nu va reuşi decât să-l facă să creadă că Rusia este ce era pe vremuri’, a spus Monica Nistorescu.

Dincolo de graniţă, temerile moldovenilor de o invazie rusă nu sunt deloc teoretice. ‘Ne temem să nu ajungă la noi, în Moldova, conflictul din Ucraina, pentru că trupele ruse pot să ocupe Moldova într-o singură zi’, a afirmat Victor Cotruţă, funcţionar din Chişinău.

Mulţi din regiune ştiu bine că, deşi Polonia a avut garanţii de ajutor din partea Franţei şi Marii Britanii în perspectiva unei agresiuni naziste, atunci când a fost invadată de Hitler, în 1939, acest ajutor nu s-a concretizat – ceea ce alimentează scepticismul că NATO va veni în ajutorul statelor aliate din Est, în cazul unui atac din partea Rusiei.

‘Istoria Poloniei arată că nu ar trebui să ne bazăm pe alţii’, a menţionat pentru AP scriitorul Jaroslaw Szulski.

Percepţie care se regăseşte deosebit de acut în ţările baltice, membre ale NATO şi ale Uniunii Europene. Estonia, Letonia şi Lituania au populaţii ruse considerabile pe care Moscova declară periodic că trebuie să le ‘protejeze’ – cuvântul-cheie folosit de Putin pentru a justifica invazia din Crimeea.

‘Sunt uşor sceptică’, a mărturisit Tiina Seeman, din Tallinn (Estonia), întrebată dacă este de părere că Occidentul va sări să-i salveze ţara. ‘Aş vrea să cred asta, dar nu pot spune că sunt 100% sigură’, a adăugat ea.

Moscova acuză constant Estonia şi Letonia de discriminare împotriva minorităţilor rusofone din aceste ţări, iar în 2007 tensiunile dintre Rusia şi Estonia s-au amplificat, după ce protestele rusofonilor împotriva mutării unui monument din epoca sovietică au degenerat în tulburări stradale, iar mulţi estoni au învinuit pentru agitarea spiritelor Moscova, care a emis paşapoarte pentru etnicii ruşi din republicile baltice.

La recentul summit de urgenţă al Uniunii Europene consacrat Ucrainei, preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, şi-a manifestat încrederea în alianţa de securitate condusă de SUA, declarând: ‘Slavă Domnului că suntem deja de 10 ani în NATO!’ -, dar nu a omis să formuleze la rândul ei serioase preocupări în legătură cu acţiunile Rusiei. ‘Astăzi, Rusia încearcă să rescrie graniţele în Europa, după al Doilea Război Mondial’, a afirmat ea.

Istoria atârnă greu în proiecţiile est-europenilor despre viitor. Mulţi consideră intervenţia rusă din Crimeea similară cu experienţa trăită de ţările lor după cel de-al Doilea Război Mondial, când trupele sovietice le-au invadat satele şi oraşele, punându-le practic sub dominaţia Kremlinului pentru mai multe decenii.

‘Fireşte că există o ameninţare potenţială pentru noi, în viitor’, a remarcat Katerina Zapadlova, chelneriţă la o cafenea din Praga, amintind că trupele sovietice au intervenit în Cehoslovacia în 1968 pentru a zdrobi mişcarea prodemocraţie denumită ‘Primăvara de la Praga’.

În schimb, unii experţi consideră că astfel de temeri sunt exagerate. ‘Nu m-aş teme de o agresiune rusă, pe termen scurt’, a spus Michal Koran, de la Institutul de Relaţii Internaţionale din capitala cehă. ‘Sunt 100% sigur că NATO îşi va ajuta aliaţii estici. Cred că NATO se va întări ca rezultat al conflictului din Ucraina’, a precizat el.

La rândul ei, dependenţa economică reciprocă scade probabilitatea unui conflict armat între Rusia şi Occident. Economia Rusiei se bazează în mare parte pe livrările masive de gaze naturale pe care le comercializează în Europa în fiecare an. În 2012, Rusia a importat maşini, echipamente şi alte articole europene în valoare de 170 miliarde de dolari. Dar tocmai faptul că atât ţări din estul, cât şi din vestul Europei depind de energia rusească limitează posibilităţile Occidentului de a adopta o linie dură faţă de Moscova.

Ministrul român de externe a mai afirmat că NATO a luat o măsură pozitivă în criza ucraineană, prin desfăşurarea de avioane de recunoaştere AWACS deasupra Poloniei şi României, pentru a monitoriza criza. ‘Măsura adoptată de Consiliul Atlanticului de Nord vizează să prevină tensiunile la nivel regional şi să garanteze securitatea statelor membre’, a declarat Corlăţean pentru AP.

Totuşi, nici oficialul român nu s-a putut abţine să nu exprime temerile istorice, evocând baia de sânge care a rezultat după ce dictatorul Nicolae Ceauşescu a ordonat trupelor să tragă asupra manifestanţilor, în ultimele zile ale regimului său, adaugă sursa citată.

‘Românii au urmărit foarte îndeaproape tot ce s-a întâmplat în aceste ultime săptămâni, mai ales evenimentele dramatice de la Kiev’, a spus Corlăţean. ‘Nouă, românilor, acestea ne-au amintit de Revoluţia din decembrie 1989’, a notat ministrul de externe.

Unele ţări, cum este Polonia, care are graniţă comună atât cu Ucraina cât şi cu Rusia, au început deja să-şi ia măsuri de precauţie. La solicitarea Poloniei, 300 de militari din forţele aeriene ale SUA şi 12 avioane de luptă F-16 au sosit zilele trecute în această ţară, pentru un exerciţiu militar. Premierul polonez Donald Tusk a făcut aluzie la atitudinea Europei din anii ’30 faţă de Hitler şi Stalin, avertizând asupra implicaţiilor pe care le-ar avea lipsa unui răspuns faţă de ocuparea Crimeii de către Rusia. ‘Cine crede că pacea şi stabilizarea pot fi asigurate prin concesii se înşală’, a declarat Tusk săptămâna trecută în parlament. ‘Europa a mai făcut astfel de greşeli, şi mereu s-a ajuns la catastrofă’, a punctat premierul polonez

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Numărul utilizatorilor globali de smartphone a crescut cu 5,5 miliarde, în ultimii zece ani – Ericsson Mobility Report
Numărul utilizatorilor globali de smartphone a crescut cu 5,5 miliarde, în ultimii zece ani – Ericsson Mobility Report
Numărul utilizatorilor de smartphone a crescut cu 5,5 miliarde în ultimii zece ani, la nivel global, în timp ce traficul ...
Aproximativ 57% dintre părinţii români au un cont separat de economii pentru copii – studiu
Aproximativ 57% dintre părinţii români au un cont separat de economii pentru copii – studiu
Aproximativ 57% dintre părinţii români au un cont separat de economii pentru copii, 61% nu au redus sumele alocate copiilor ...
PwC: România poate face progrese mari la colectarea TVA prin informatizarea ANAF
PwC: România poate face progrese mari la colectarea TVA prin informatizarea ANAF
România se află din nou pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, potrivit unui raport ...