1EUR = 4.7764 RON | Bucureşti 8 º

Extern

Preşedintele Iohannis, la reuniunea NATO de la Londra. Se anunţă o întâlnire tensionată după declaraţiile preşedintelui Franţei despre NATO

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, marţi şi miercuri, la reuniunea NATO la nivel înalt care va avea loc la Londra, scrie Agerpres. Marţi, preşedintele Iohannis va lua parte la recepţiile oferite de către regina Elisabeta a II-a şi de premierul Marii Britanii, Boris Johnson, în onoarea şefilor de stat şi de guvern care vin la reuniunea NATO. Preşedintele Donald Trump a ajuns în capitala Marii Britanii pentru a participa la acest summit care se anunţă unul tensionat după ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că NATO se află în stare de "moarte cerebrală".

03 dec, 2019 | Agerpres

Cei 29 de lideri ai statelor membre ale NATO se reunesc marţi la Londra pentru a marca cea de-a 70-a aniversare a Alianţei Nord-Atlantice, umbrită însă de dispute referitoare la scopul şi direcţia sa strategică, notează dpa.

Pe parcursul a două zile, reuniunea va declanşa un 'proces de reflecţie' destinat consolidării cooperării politice în interiorul NATO, potrivit unor surse guvernamentale germane.

Evenimentele recente din nord-estul Siriei au stimulat un astfel de proces, preşedintele francez Emmanuel Macron stârnind o furtună de controverse prin remarca sa potrivit căreia NATO se află 'în moarte cerebrală'. Alţi lideri, printre care cel mai notabil a fost cancelarul german Angela Merkel, s-au distanţat de aceste comentarii.

În octombrie, SUA şi-au retras trupele din nord-estul Siriei, fără a se consulta cu aliaţi din NATO. Decizia a lăsat cale liberă Turciei - stat membru al Alianţei - pentru a ataca miliţia kurdă aliată a Occidentului şi care a contribuit la înfrângerea Statului Islamic în regiune.

Alte câteva subiecte au tensionat Alianţa, în primul rând apelurile insistente ale lui Donald Trump adresate altor ţări, în special Germaniei, de a-şi creşte cheltuielile de apărare, simultan cu punerea sub semnul întrebării de către preşedintele american a valorii Alianţei şi a clauzei de apărare colectivă.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a prezentat noi cifre care arată că nouă state aliate au atins ţinta NATO de cheltuieli de 2% din PIB, urmând ca aliaţii din Europa şi Canada să-şi majoreze bugetele militare cu 130 miliarde de dolari în timpul preşedinţiei lui Trump.

Între timp, Turcia se dovedeşte un partener dificil, alegând să achiziţioneze tehnologie de apărare antirachetă de la Rusia în locul echipamentelor americane compatibile NATO.

Vineri, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a replicat lui Macron, acuzându-l pe omologul său francez că este 'în moarte cerebrală'.

Evenimentele de marţi de la Londra vor începe printr-un mic dejun de lucru între Trump şi Stoltenberg. Ulterior, preşedintele american se va întâlni cu omologul său francez, Emmanuel Macron.

În marja summitului este programată o discuţie cu privire la Siria între Macron, Merkel, premierul britanic Boris Johnson şi Erdogan.

Marţi seară, cei 29 de lideri ai statelor NATO vor participa la o recepţie oferită de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, recepţie urmată de o vizită la reşedinţa oficială din Downing Street 10 a premierului britanic.

Discuţiile oficiale vor începe de-abia miercuri, când este programată o reuniune de trei ore într-un complex de golf situat la nord de Londra. Pe agendă se află adoptarea a circa 50 de decizii vizând adaptarea NATO la ameninţări actuale şi viitoare.

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, marţi, la un dejun de lucru alături de preşedintele SUA, Donald Trump, şi liderii din Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Bulgaria şi Marea Britanie, prezenţi la Londra la Summitul NATO, potrivit unor surse oficiale.

Klaus Iohannis participă, marţi şi miercuri, la reuniunea NATO la nivel înalt, care are loc la Londra.

Marţi, el va fi prezent la recepţiile oferite în onoarea şefilor de stat şi de guvern de către Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham şi de premierul Marii Britanii, Boris Johnson, la reşedinţa din 10 Downing Street.

În cursul zilei de miercuri, şeful statului român va participa la reuniunea NATO la nivel înalt, unde va fi adoptată o declaraţie publică succintă, cu caracter strategic, care va acoperi principale progrese şi preocupări la nivel aliat. De asemenea, liderii aliaţi vor aproba un pachet de documente pe teme relevante pentru rolul NATO în actualul context internaţional.

Miercuri, şeful statului va participa la reuniunea NATO la nivel înalt, unde va fi adoptată o declaraţie publică succintă, cu caracter strategic, care va acoperi principale progrese şi preocupări la nivel aliat. De asemenea, liderii aliaţi vor aproba un pachet de documente pe teme relevante pentru rolul NATO în actualul context internaţional.

Din delegaţia României la reuniunea NATO fac parte şi ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea are loc în contextul împlinirii a 70 de ani de la fondarea Alianţei Nord-Atlantice, iar alături de momentele cu caracter ceremonial, programul va include o sesiune de lucru, în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei.

Cu această ocazie, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euroatlantice.

"În cadrul dezbaterilor, preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia contribuţiile României la NATO, precum şi importanţa fundamentală a unităţii şi solidarităţii aliate şi va expune evaluările naţionale cu privire la evoluţiile de securitate la nivel regional şi global, subliniind, în acest context, necesitatea continuării procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre", arată Administraţia Prezidenţială.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit, săptămâna trecută, obiectivele României pentru reuniunea NATO.

"Am stabilit obiectivele României pentru acea şedinţă a NATO. (...) Vom sublinia două lucruri. Vom reitera importanţa Mării Negre pentru NATO, Flancul estic şi România. O a doua temă este că România este în continuare hotărâtă să aloce 2% din PIB pentru Apărare. În rest, eu sunt un adept al unei alianţe NATO puternice şi voi reitera importanţa unei abordări care duce la o Alianţă puternică şi unită", a declarat preşedintele Klaus Iohannis după şedinţa CSAT.

Preşedintele american, Donald Trump, a sosit luni seară la Londra pentru a participa la evenimentele care vor marca împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice, un summit care se anunţă tensionat după declaraţiile omologului său francez, Emmanuel Macron, că NATO se află în stare de "moarte cerebrală", potrivit AFP.

Avionul prezidenţial Air Force One a aterizat în cursul serii pe aeroportul Stansted, în apropiere de Londra.

"Plec în Europa pentru a reprezenta ţara noastră şi a mă bate pentru americani în timp ce 'democraţii care nu fac nimic' au programat intenţionat o audiere în procedura de destituire în acelaşi moment cu NATO", a scris pe Twitter liderul de la Casa Albă, la scurtă vreme după plecarea sa.

Preşedintele american Donald Trump va lipsi de la Washington când adversarii săi democraţi vor lansa, miercuri, etapa a doua a procedurii de destituire iniţiată în septembrie împotriva sa. Revenit vineri în Statele Unite după ce şi-a petrecut Ziua Recunoştinţei cu soldaţi americani din Afganistan, Trump este aşteptat luni seara la Londra, pentru două zile de întâlniri cu lideri din NATO veniţi în capitala britanică la summitul aniversar al Alianţei din 3-4 decembrie, relatează Reuters, dpa şi AFP.

Potrivit Reuters, Donald Trump va purta convorbiri separate cu cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi va participa la un dejun de lucru cu lideri din Estonia, Grecia, Letonia, Polonia, România, Lituania, Bulgaria şi Marea Britanie.

Liderii aliaţi vor fi primiţi marţi la Palatul Buckingham de regina Elisabeta a II-a şi vor susţine o conferinţă de presă la 4 decembrie, la Hertfordshire, în Anglia.

Oficiali americani consideră summitul NATO drept un moment festiv pentru Trump, în contextul în care presiunile pe care le-a exercitat asupra statelor membre le-au determinat pe multe dintre ele să-şi majoreze bugetele militare.

Este de aşteptat totodată ca liderul de la Casa Albă să ceară susţinerea statelor membre pentru a creşte presiunea asupra Chinei, în faţa a ceea ce SUA consideră a fi politicile expansioniste ale Beijingului.

"China urmăreşte în mod activ o prezenţă şi o influenţă sporite pe glob, inclusiv în aria de responsabilitate a NATO", a indicat un înalt oficial din administraţia SUA.

Pe de altă parte, în condiţiile în care Donald Trump nu s-a ferit să se pronunţe în repetate rânduri în ultimii ani în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar în octombrie a declarat că liderul Partidului Laburist Jeremy Corbyn ar fi "foarte prost" la conducerea ţării şi că premierul conservator Boris Johnson ar trebui să încheie un acord cu liderul Partidului Brexit Nigel Farage, Johnson, care va fi gazda summitului NATO şi conduce în perspectiva alegerilor legislative britanice din 12 decembrie, s-a văzut nevoit să-i sugereze preşedintelui american să evite să dea curs impulsului său obişnuit de a comenta, menţionează Reuters.

La presiunea lui Johnson, Casa Albă a subliniat că Trump este "absolut conştient că nu trebuie să intervină din nou în alegerile din altă ţară", a spus un înalt oficial de la Washington.

Înaintea plecării spre Londra, Donald Trump nu a omis să-i critice din nou pe democraţi pentru continuarea audierilor în ancheta de impeachment, insistând că este "o ruşine absolută" şi "o mascaradă".

Miercuri, când preşedintele american va susţine probabil la Londra o conferinţă de presă, comisia judiciară a Camerei reprezentanţilor de la Washington urmează să înceapă etapa a doua a procedurii de destituire în care îl acuză pe şeful statului că a făcut abuz de putere, exercitând presiuni asupra Ucrainei să-l ancheteze pe rivalul său democrat în vederea alegerilor prezidenţiale de anul viitor din SUA Joe Biden. Dacă prima etapă a constat în principal în audierea de martori în comisia de informaţii a Camerei, în etapa a doua comisia judiciară va analiza raportul primei comisii, organizând într-o primă fază, miercuri, audierea unor specialişti în drept constituţional.

Comisia judiciară trebuie să stabilească dacă faptele ce-i sunt reproşate preşedintelui se încadrează într-unul din posibilele motive de destituire stipulate de Constituţia ţării - "trădare, corupţie sau alte crime şi delicte majore" -, eventualele capete de acuzare urmând a fi spuse ulterior la vot în plenul Camerei reprezentanţilor, probabil înainte de Crăciun. Dată fiind majoritatea democrată din Cameră, Trump va fi probabil pus sub acuzare, dar Senatul, căruia îi revine misiunea de a-l "judeca" pe preşedinte, are nevoie de o majoritate de două treimi pentru destituirea sa, pe care este improbabil să o atingă, republicanii fiind majoritari.

 

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO