UPDATE Cotațiile încep să scadă. Prețul petrolului a sărit brusc la 120 de dolari barilul, cea mai mare creștere zilnică din istorie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei drept noul lider suprem al țării, înlocuindu-și tatăl, ayatollahul Ali Khamenei, care a fost ucis în valul inițial de lovituri ale SUA și Israelului. Israelul a lansat un nou val de lovituri în Iran și Liban, vizând infrastructuri legate de regimul iranian și de Hezbollah. Atacurile iraniene cu rachete și drone s-au extins în Golful Persic, lovind Arabia Saudită și Bahrain și crescând temerile unui conflict regional mai larg.

Prețurile petrolului au urcat cu aproape 30% și sunt pe cale să înregistreze cea mai mare creștere dintr-o singură zi din istorie.

Brent și WTI se tranzacționează la niveluri neegalate de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022 încoace. Producția de petrol este redusă în întregul Golf, cu producția Irakului în scădere cu aproximativ 60%, iar Kuweitul și EAU reducând producția pe măsură ce traficul de petroliere prin Strâmtoarea Hormuz se prăbușește.

Dacă prețurile  rămân peste 112,17 USD, va marca cea mai mare creștere dintr-o singură zi, de la începutul tranzacționării contractelor futures Brent în iunie 1988.

Trump: un preț foarte mic de plătit

Creşterea preţului petrolului este un „foarte mic preţ de plătit pentru pacea şi securitatea Statelor Unite şi a lumii”, a scris preşedintele american Donald Trump duminică pe reţeaua sa Truth Social, la doar câteva minute după ce preţul barilului de petrol a depăşit 100 de dolari, notează AFP.

„Doar proştii cred altfel!”, a adăugat preşedintele american, în a noua zi a războiului din Orientul Mijlociu, asigurând că preţul ţiţeiului va „scădea rapid atunci când distrugerea ameninţării nucleare iraniene va fi încheiată”.

Recurs la rezervele strategice?

Miniștrii de finanțe din G7 vor discuta luni o posibilă eliberare coordonată de urgență a rezervelor strategice de petrol, pe fondul creșterii puternice a prețurilor petrolului după războiul cu Iranul, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile citate de Financial Times.

Se spune că trei țări din G7, inclusic SUA, susțin deja această măsură, iar unii oficiali americani iau în calcul eliberarea a 300–400 de milioane de barili, ceea ce ar putea însemna utilizarea a aproximativ 25–30% din cele 1,2 miliarde de barili din stocurile publice de urgență ale statlor membre ale Agenției Internaționale pentru Energiei. Rezervele au fost create după Criza petrolului din 1973–1974 pentru a stabiliza piețele în cazul unor perturbări majore ale aprovizionării.

Statele membre ale IEA dețin peste 1,24 miliarde de barili de rezerve controlate de guverne, la care se adaugă aproximativ 600 de milioane de barili în stocuri ale industriei, care ar putea fi de asemenea mobilizate în situații de urgență.