Prima analiză completă a impactului legii asupra pensiilor de serviciu militare încasate de 187.000 oameni: cele mai mari creşteri din ultimii 9 ani ale numărului de pensionari militari au fost provocate de OUG 59 din 2017 EXCLUSIV

Prima analiză completă a impactului Legii 223 din 2015 actualizate asupra pensiilor de serviciu militare în nouă ani de la intrarea în vigoare a fost realizată de Economica.net care a stabilit valorile celor mai importanţi indicatori care evaluează impactul legislaţiei asupra pensiilor de serviciu militare, pe baza datelor brute obţinute în exclusivitate de la MAI, MApN, SRI, şi a studiat dinamica a peste 200 de valori lunare ale acestor indicatori, ca să stabilim cu acurateţe cum a influenţat legislaţia numărul şi sumele plătite beneficiarilor de pensie de serviciu militară.

Datorită complexităţii acestui material, am structurat analiza în două părţi. Astăzi vă prezentăm prima parte a analizei impactului Legii 223 din 2015, cu modificările şi completările ulterioare, asupra pensiilor de serviciu militare.

Legea 223 din 2015 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Numărul mediu anual de beneficiari de pensie de serviciu militară, indicator a cărui valoare a fost calculată, stabilită de Economica.net pe baza aceleiaşi metodologii din 2016 încoace, a înregistrat creşteri mici şi modeste în perioada analizată, cuprinse între sub 1% în anul 2019 faţă de valoarea anului 2018, şi 14% – cea mai mare creştere de la un an la altul – în anul 2017 faţă de valoarea anului 2016, reiese din analiza Economica.net. Cu aceste două excepţii, valoarea numărului mediu anual de beneficiari de pensie de serviciu militară a crescut de la un an la altul cu 3%, 4%, 5%, 6%, după cum puteţi vedea detaliat în tabelul realizat de Economica.net.

Suma totală brută plătită pentru pensiile de serviciu militare, valoare care include diferenţele plătite beneficiarilor în urma recalculărilor, a crescut de la un an la altul cu procente cuprinse între 4,5% în 2025 faţă de valoarea anului 2024, şi cu 34% în anul 2023 faţă de nivelul indicatorului din anul 2022, reiese din analiza Economica.net care a calculat, stabilit valoarea acestui indicator după aceeaşi metodologie din 2016 încoace.
Cu excepţia acestui vârf de creştere cu 34% în 2023 faţă de anul 2022, vedem creşteri anuale ale sumei totale brute plătite beneficiarilor de pensie de serviciu militară cu 4,6% anual, cu 7%, cu 12%, cu 14%, cu 26%, potrivit analizei Economica.net.

Cea mai mare creştere de la un an la altul a numărului mediu anual de beneficiari de pensie de serviciu militară în intervalul analizat 2016 – 2025 s-a înregistrat în anul 2017 faţă de valoarea anului 2016, arată analiza Economica.net.

Tot în anul 2017 vedem creşterea cu aproape 26% faţă de valoarea anului 2016 a sumei totale brute plătite beneficiarilor pensiei de serviciu militare, reiese din analiza Economica.net. Reţinem că aceasta e a doua cea mai mare creştere procentuală de la un an la altul a sumei totale brute plătite beneficiarilor pensiei de serviciu militare în perioada analizată 2016 – 2025, reiese din analiza Economica.net.

Cum interpretăm corect aceste dinamici, creşteri importante ale valorilor celor doi indicatori

Pe de o parte, valul de pensionări a fost influenţat de anunţul guvernului de la acea vreme că va modifica Legea pensiilor militare.
Numărul mediu anual de beneficiari şi subsecvent sumele plătite acestora au crescut în 2017 faţă de valorile anului 2016 sub imperiul incetitudinii şi al încordării sociale datorate anunţurilor executivului de la acea vreme că va modifica substanţial Legea 223 din 2015, arată analiza Economica.net.

Pe de altă parte, intrarea în vigoare integral a schimbărilor aduse Legii 223 din 2015 prin OUG 59/2017 a contribuit semnificativ la decizia unor profesionişti în activitate din MApN, MAI, Servicii Secrete de a se pensiona, reiese din analiza Economica.net.

Prima schimbare importantă adusă Legii pensiilor militare nr. 223 din 2015 – la 15 septembrie 2017, oficializată prin OUG 59/2017, este şi cea care a provocat cele mai multe pensionări din MAI, MApN, Servicii Secrete, în perioada 2016 – 2025, arată analiza Economica.net care a studiat impactul schimbării legislaţiei asupra numărului pensionarilor militari.

Economica.net vă aminteşte că la 15 septembrie 2017 a intrat în vigoare în întregime Ordonanţa de Urgenţă nr. 59 din 2017 prin care Guvernul a făcut o serie de modificări la legile care reglementează acordarea pensiilor de serviciu civile şi pensiilor militare:

Ce s-a schimbat la 15 septembrie pentru beneficiarii pensiilor militare de stat:

Articolul 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat s-a modificat prin OUG nr. 59 din 2017 şi a avut următorul cuprins: (1) cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.

• Până la intrarea în vigoare a OUG nr. 59 din 2017, articolul 59 din Legea nr. 223 din 2015 avea următorul cuprins: (1) cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Articolul 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat s-a modificat prin OUG nr. 59 din 2017 şi a avut următorul cuprins: la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Până la intrarea în vigoare a OUG nr. 59 din 2017, articolul 60 din Legea nr. 223 din 2015 avea următorul cuprins:

• (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

Explicaţii cu date exacte despre impactul OUG 59 din 2017 asupra pensiilor de serviciu din MApN, MAI, Serviciile Secrete

MApN: cea mai mare creştere a numărului mediu lunar de beneficiari de pensie de serviciu militară din MApN de la un an la altul e în 2017 faţă de valoarea anului 2016. Creşterea e cu 4,8%, deci modestă, reiese din analiza realizată de Economica.net.

MAI: cea mai mare creştere a numărului mediu lunar de beneficiari de pensie de serviciu militară din evidenţa CPS a MAI de la un an la altul se înregistrează în 2017 faţă de nivelul anului 2016. Creşterea valorii acestui indicator e cu aproape 25% în 2017 faţă de anul 2016, arată analiza exclusivă Economica.net.
A doua cea mai mare creştere de la un an la altul a sumei totale brute plătite beneficiarilor de pensie de serviciu militară din evidenţa CPS a MAI de la intrarea în vigoare a Legii 223 din 2015 s-a înregistrat în anul 2017 faţă de cea plătită în anul 2016, reiese din analiza Economica.net.

Servicii Secrete: cea mai mare creştere a numărului mediu lunar de beneficiari de pensie de serviciu militară din evidenţa CPS a SRI de la un an la altul se înregistrează în 2017 faţă de nivelul anului 2016. Creşterea valorii acestui indicator e cu 16% în 2017 faţă de valoarea din anul 2016, arată ampla analiză realizată de Economica.net.

Cea mai mare creştere de la un an la altul a sumei totale brute plătite beneficiarilor de pensie de serviciu militară din evidenţa CPS a SRI de la intrarea în vigoare a Legii 223 din 2015 s-a înregistrat în anul 2017 faţă de cea plătită în anul 2016, reiese din analiza Economica.net.

Pensiile de serviciu militare se plătesc doar din bugetul de stat la care profesioniştii în activitate din instituţiile de forţă contribuie lunar pe parcursul carierei cu o cotă egală cu cea plătită de civili la BASS.

Profesioniştii în activitate, care lucrează în instituţiile aflate sub cupola MAI, MApN, Serviciilor Secrete plătesc o cotă de contribuţie individuală la bugetul de stat, de 25%, în loc de CAS.

• Prevederea e reglementată în Legea 223 din 2015 şi în Codul fiscal.
  Amintim articolul 141 din Codul fiscal:
  c) (Sunt exceptate de la plata CAS n. red.) veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special care își desfășoară activitatea în instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională, pentru care se datorează contribuție individuală la bugetul de stat potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Adevărul nespus despre vârstele de pensionare din MApN şi MAI

Cea mai mică vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă de sub cupola MApN este de 47 de ani, iar cea mai mare vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă este de 64 de ani, arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor obţinute de la Casa de Pensii Sectorială (CPS) a MApN.

49 de ani e vârsta cu cea mai mare pondere în numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă plătiţi de CPS a MApN în octombrie 2025, arată analiza exclusivă realizată şi publicată deja de Economica.net.

4.504 militari au încasat pensie de serviciu anticipată parţială în octombrie 2025, adică puţin peste 6% din numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu plătită de CPS a MApN, arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor obţinute de la CPS a MApN.

Vârsta beneficiarilor de pensie de serviciu anticipată parţială cu cea mai mare pondere în numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu anticipată parţială e de 44 de ani, arată datele obţinute de Economica.net de la CPS a MApN.

În jur de 680 de militari în vârstă de 44 de ani au încasat pensie de serviciu anticipată parţială în octombrie 2025, arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor obţinute de la CPS a MApN.

Cea mai mică vârstă la care beneficiarii de pensie de serviciu militară anticipată parţială au fost trecuţi în rezervă sau în retragere este de 38 de ani. Ponderea lor în numărul total al militarilor care încasează pensie de serviciu anticipată parţială e nesemnificativă (0,18%), arată analiza Economica.net pe baza informaţiilor obţinute de la CPS a MApN.

Cea mai mare vârstă la care beneficiarii de pensie de serviciu militară anticipată parţială au fost trecuţi în rezervă sau în retragere este de 57 de ani, conform informaţiilor obţinute de Economica.net de la CPS a MApN.

Aceşti militari au fost trecuţi în rezervă în acord cu dispoziţiile legii, adică nu într-un mod abuziv, astfel cum a insinuat guvernul, în declaraţiile publice eliptice despre subiect.

„Beneficiarii pensiilor de serviciu anticipate parțiale au fost trecuţi în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării acestora ca inapt/apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară sau a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor militare”, au explicat oficialii CPS a MApN pentru Economica.net.

Majoritatea beneficiarilor de pensie de serviciu militară, plătiţi de CPS a MApN, au pensie pentru limită de vârstă, arată analiza Economica.net.

93,9% din numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu plătită de CPS a MApN au avut pensie pentru limită de vârstă în octombrie 2025, arată analiza Economica.net pe baza datelor obţinute de la CPS a MApN. În valoare exactă, 69.340 de oameni au primit pensie de serviciu pentru limită de vârstă în octombrie 2025, potrivit informaţiilor pe care Economica.net le-a obţinut de la CPS a MApN.

49 de ani e vârsta cu cea mai mare pondere în numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă plătiţi de CPS a MApN în octombrie 2025, arată analiza Economica.net.

• 12.502 militari în vârstă de 49 de ani au încasat pensie de serviciu pentru limită de vârstă în octombrie, arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor obţinute de la CPS a MApN (pondere de 18,03% în numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă).

Cea mai mică vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă este de 47 de ani, au răspuns pentru Economica.net oficialii CPS a MApN. 2.427 de militari în vârstă de 47 de ani au pensie de pensie de serviciu pentru limită de vârstă plătită de CPS a MApN, arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor obţinute de la CPS a MApN.

Cea mai mare vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă este de 64 de ani, conform datelor obţinute de Economica.net de la CPS a MApN.

Adevărul complet despre vârstele de pensionare din MAI

49 de ani e cea mai mică vârstă de pensionare a poliţiştilor beneficiari de pensie de serviciu pentru limită de vârstă, în octombrie 2025, arată informaţiile obţinute de Economica.net de la MAI. Persoanele în cauză au desfăşurat activităţi operative încadrate în condiții de risc major, potrivit reglementărilor specifice domeniului de activitate, au explicat la solicitarea Economica.net oficialii MAI. Aceasta din urmă e de fapt informaţia relevantă pe care executivul omite să o spună deliberat sau nu (nu putem spune ferm) în discursurile publice despre tinerii pensionarii din Ministerul de Interne.

„În luna octombrie 2025, vârsta minimă a personalului care a trecut în rezervă pentru pensie la limită de vârstă este de 47 de ani și 6 luni în cazul militarilor exclusiv pompieri și jandarmi, în conformitate cu prevederile legale aplicabile la data deschiderii dreptului la pensie.
La stabilirea drepturilor de pensie a fost valorificată întreaga vechime realizată în serviciu, inclusiv perioada efectuată ca militar în termen, militar angajat pe bază de contract/sergent angajat pe bază de contract, precum și subofiţeri, potrivit reglementărilor în vigoare.
De asemenea, menţionăm că întreaga perioadă de activitate s-a desfășurat în condiţii speciale de muncă, personalul în cauză exercitând atribuții operative, cu preponderență în domeniul intervenției, aspecte avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie”, au răspuns pentru Economica.net oficialii MAI.

În cazul polițiștilor, vârsta minimă a personalului care a încetat raporturile de serviciu (beneficiar de pensie pentru limită de vârstă n. red.) este de 49 de ani, în conformitate cu prevederile legale aplicabile la data încetării acestora. Persoanele în cauză au desfășurat activități operative încadrate în condiții de risc major, potrivit reglementărilor specifice domeniului de activitate, au explicat pentru Economica.net oficialii MAI.