1EUR = 4.8735 RON | Bucureşti 6 º

Finanţe şi bănci

La un an de la "revoluţia fiscală" a declaraţiei unice, mulţi oameni nu ştiu încă să o completeze corect şi cum s-o trimită la Fisc

După un an de "revoluţie fiscală", completarea corectă a declaraţiei unice privind veniturile extrasalariale realizate de persoanele fizice şi trimiterea ei la Fisc sunt foarte anevoioase pentru cei mai mulţi contribuabili. Actele normative care reglementează declaraţia unică sunt formulate pe alocuri alambicat și ambiguu, iar parcurgerea lor este dificilă pentru contribuabilii care sunt la primul contact cu legea fiscală, spune, într-un interviu acordat pentru Economica, Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România.

La 23 martie 2018 a intrat în vigoare actul normativ prin care Guvernul anunţa o revoluţie fiscală din care care contribuabilii ar avea doar de câştigat. Este vorba de OUG 18/2018 prin care Guvernul a introdus declaraţia unică privind veniturile estimate pe anul 2018 ale persoanelor fizice, un formular fiscal care, spunea Guvernul, că:

  • va elimina dificultăţile apărute în procesul de gestionare a deciziilor de impunere emise pentru persoanele fizice;
  • va simplifica birocraţia prin reducerea numărului de declarații depuse de persoanele fizice, prin comasarea unor formulare fiscale;
  • va simplifica modul de de stabilire a impozitului pe venit pentru contribuabil;
  • va încuraja persoanele fizice care desfășoară activități economice să îşi declare transparent obligaţiile fiscale, în scopul îmbunătăţirii conformării.

În declaraţia unică din primul an de "revoluţie fiscală", persoanele fizice au estimat veniturile extrasalariale realizate în 2018, urmând ca în acest an, până la 31 iulie, să depună la ANAF o nouă declaraţie unică privind veniturile extrasalariale încasate efectiv în 2018, precum şi pe cele estimate în 2019. 

În acest an avem un nou model al declaraţiei unice, reglementat prin Ordinul 49/2019, în vigoare din 16 ianuarie.

Actele normative şi instrucţiunile Fiscului care-ţi spun cum să completezi corect declaraţia unică sunt scrise pentru contabili. 

Şi anul trecut, şi acum, completarea corectă a declaraţiei unice e exclusiv responsabilitatea contribuabilului. În prezent, pentru a putea completa declaraţia unică, persoana fizică trebuie să parcurgă cu atenţie OUG nr. 18/2018, Ordinul nr. 49/2019, dar şi numeroasele trimiteri făcute la Codul Fiscal în aceste două acte normative. Pentru multe persoane fizice, care nu sunt de formaţie contabili, completarea corectă a declaraţiei unice, fără asistenţă din partea unui specialist, e foarte foarte dificilă, iar unele renunţă să o completeze singuri, fără ajutor, preferând să plătească un contabil care să facă aceasta în locul lor. Şi unii, şi alţii invocă limbajul neclar şi foarte specializat din actele normative care reglementează declaraţia unică. 

La aceste probleme se adaugă, din acest an, dificultăţile întâmpinate de contribuabili la trimiterea declaraţiei la ANAF. Din 2019 formularul unic se poate trimite doar online, ori prin SPV al ANAF, ori prin e-guvernare.ro.

În acest context, Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România, unul dintre cei patru giganţi din domeniul consultanţei fiscale din ţara noastră, a vorbit, într-un interviu acordat Economica, despre problemelele întâmpinate la completarea şi depunerea declaraţiei unice la Fisc, din acest an - doar în format electronic, şi lămureşte situaţiile în care e obligatorie depunerea acestui formular fiscal. 

Cele mai importante declaraţii ale Stelei Andrei, EY: 

În actuala formă, declarația unică pare mai simplu de gestionat ca urmare a condensării mai multor declarații în una singură, însă formularea acestor acte normative (care reglementează declaraţia unică - OUG 18/2018 şi Ordinul 49/2019 n. red.) este pe alocuri alambicată și ambiguă. Parcurgerea acestor acte normative este dificilă datorită numeroaselor trimiteri către Codul fiscal și, practic, nu pot fi tratate ca niste acte normative de sine stătătoare, fără o consultare în paralel a prevederilor din Codul fiscal.

Pentru o persoană cu puțină experiență sau care este la primul contact de interpretare a legii fiscale, acest exercițiu poate fi dificil. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere faptul că responsabilitatea corectitudinii celor declarate, inclusiv calculate (de exemplu, valoarea impozitului pe venit datorat în România) prin intermediul declarației unice, este transferată în totalitate contribuabilului.

Având în vedere aspectele menționate deja anterior (la prima întrebare), completarea declaraţiei unice, fără un ajutor de specialitate, ar putea să fie destul de dificilă

Declarația unică a suferit modificări în 2019, iar ghidul elaborat în 2019 de autorităţile fiscale nu oferă decât informații generale și nu conține o îndrumare suficient de clară pentru a-l ajuta pe contribuabil (care nu cunoaște prevederile din Codul fiscal) în completarea declaraţiei unice. Pentru informații detaliate în completarea declaraţiei unice în anul 2019, contribuabilul ar trebui să consulte cu o atenție mai riguroasă instrucțiunile de completare elaborate pentru completarea declarației unice. Totuși, aceste instrucțiuni ar putea fi destul de greu de urmărit și chiar insuficiente

ECONOMICA.NET Care sunt cele mai mari probleme pe care le-aţi identificat în practică, în privinţa completării şi depunerii declaraţiei unice privind veniturile realizate în 2018 şi veniturile estimate în 2019?

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: În ceea ce privește aspectele legate de funcționalitatea tehnică a formatului PDF, nu există diferențe fundamentale între completarea secțiunilor destinate raportării veniturilor realizate în anul 2018 și celor estimate a fi obținute în anul 2019 – ambele venituri, comasat, trebuie introduse în declarația unică (DU), cu termen de depunere în 2019.

Totuși, printre dificultățile/limitările de ordin tehnic pe care le-am întâmpinat, am putea să le enumerăm pe următoarele:

  • Pentru a avea acces la toate funcţionalităţile declaraţiei unice, ca formular electronic, contribuabilii trebuie să dispună de ultima versiune existentă de software compatibil cu documentele în format PDF (Adobe Acrobat Reader DC 19.0). Astfel, utilizarea optimă a declarației unice poate fi limitată pentru contribuabilii care nu dispun de acest software din varii motive (de exemplu: existența unor licențe pentru software similar, neactualizat, lipsa resurselor de ordin tehnic);
  • În unele cazuri, impozitul datorat nu este calculat automat de către program, așa cum ar trebui în mod normal, contribuabilii fiind obligați să-l calculeze și să-l introducă manual (de exemplu, dividende din străinătate obținute în anul 2018);
  • Contribuabilul ar trebui să-și determine metoda evitării dublei impuneri în cazul veniturilor din străinătate și să determine creditul fiscal din România (declaraţia unică oferind posibilitatea de a accesa lista de Convenții de Evitare a Dublei Impuneri încheiate de România cu alte state, aspect destul de dificil pentru contribuabilii fără cunoștințe solide în domeniul fiscalității internaționale);
  • În cazul veniturilor obținute din România din chirii, agreate în valută (chiar dacă plata se face / a fost facută în lei, reprezentând echivalentul sumei în valută), contribuabilul ar trebui să caute cursurile de schimb pe care să le folosească, atât pentru a determina venitul final pentru anul 2018, cât și cel estimat pentru anul 2019 – astfel contribuabilul ar trebui să fie la curent cu prevederile Codului fiscal;
  • De asemenea, pentru veniturile din străinătate, obținute în valută, contribuabilii au obligația să raporteze valorile în lei, în urma convertirii acestora la cursul mediu anual publicat de BNR pentru anul de raportare. Totuși, în formatul PDF editabil nu există o trimitere directă către platforma BNR și nici un calculator care să poată realiza conversia, pentru facilitarea completării declarației;
  • Pentru raportarea veniturilor din alte surse (de exemplu: tranzacționarea criptomonedelor), contribuabilii sunt obligați să aleagă dintre două variante reprezentând tipuri de venit, însă acestea nu sunt descrise, contribuabilul fiind direcţionat la prevederile Codului fiscal, pentru a stabili obligativitatea raportării unui anumit tip de venit;
  • Pentru contribuabilii care datorează CAS și/sau CASS, pentru anul 2018, și raportează în declaraţia unică veniturile înregistrate (în cadrul secțiunilor ce vizează stabilirea impozitului datorat), nu sunt luate automat în considerare sumele anterior menționate pentru stabilirea, dacă este cazul, a obligației de plată CAS și/sau CASS. Astfel, există riscul omiterii raportării acestor tipuri de venituri în scop de contribuții sociale obligatorii, pentru contribuabilii care nu dispun de cunoştințe de fiscalitate. Aceeași situație este aplicabilă și în cazul veniturilor estimate că vor fi realizate în anul 2019, pentru care se poate datora CAS și/sau CASS.

Din perspectiva dificultăților întâmpinate la depunerea declarației unice, principalele aspecte indentificate sunt următoarele:

  • Instabilitatea tehnică a portalului ANAF, cauzat de lucrările frecvente de mententanță (problema întâmpinată în perioada de dinaintea termenului inițial prevăzut – 15 martie, termen care a fost prelungit printr-o Ordonanță de Urgență publicată cu o zi înainte de termen, adică pe 14 martie 2019);
  • Obținerea accesului la SPV (Spațiul Privat Virtual), prin înregistrarea în format fizic, la administrația fiscală, a documentelor justificative. Această procedură limitează contribuabilii care nu sunt stabiliți pe teritoriul României, singura variantă posibilă fiind de a apela la un împuternicit care să preia această responsabilitate.
  • O înregistrare la distanță a contribuabilului în SPV (fără a fi necesară deplasarea la administrația financiară) ar fi posibilă doar în cazul în care contribuabilul a avut vreo decizie de impunere în anii precedenți. Într-o astfel de situație, înregistrarea în SPV este posibilă utilizând numărul de înregistrare indicat pe decizia de impunere;
  • Depunerea declarației prin Ghiseu.ro este posibilă doar dacă contribuabilul are semnatură digitală, procedură ce nu este neapărat ușor accesibilă pentru contribuabili și, de cele mai multe ori, se folosește de către acei contribuabili care își desemnează un împuternicit.

ECONOMICA.NET Sunteţi de părere că pentru majoritatea persoanelor fizice vizate de declaraţia unică, actele normative care au reglementat-o în 2018 şi care o reglementează în 2019 sunt suficient de clar formulate astfel încât, după parcurgerea lor cu atenţie, cei mai mulţi contribuabili să ştie cu siguranţă dacă au sau nu au obligaţia depunerii ei, să fie capabili să o completeze corect şi să o trimită la Fisc singuri, neasistaţi de un expert contabil sau de un angajat al Fiscului? Cu alte cuvinte, în opinia dumneavoastră, cât de clar sunt formulate actele normative care reglementează declaraţia unică pentru cele mai multe persoane fizice vizate de această declaraţie?

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: Prin modificările aduse Codului fiscal prin intermediul ordonanțelor de urgență publicate în anul 2018 și 2019, apreciem intenția autorităților fiscale de a simplifica și moderniza modalitatea de raportare de către persoanele fizice a veniturilor din România și din străinătate. În actuala formă, declarația unică pare mai simplu de gestionat ca urmare a condensării mai multor declarații în una singură, însă formularea acestor acte normative este pe alocuri alambicată și ambiguă. Parcurgerea acestor acte normative este dificilă datorită numeroaselor trimiteri către Codul fiscal și, practic, nu pot fi tratate ca niste acte normative de sine stătătoare, fără o consultare în paralel a prevederilor din Codul fiscal. Pentru o persoană cu puțină experiență sau care este la primul contact de interpretare a legii fiscale, acest exercițiu poate fi dificil. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere faptul că responsabilitatea corectitudinii celor declarate, inclusiv calculate (de exemplu, valoarea impozitului pe venit datorat în România) prin intermediul declarației unice, este transferată în totalitate contribuabilului. Având în vedere aspectele menționate deja anterior (la prima întrebare), completarea declaraţiei unice, fără un ajutor de specialitate, ar putea să fie destul de dificilă.
Pentru facilitarea completării declaraţiei unice, autoritățile fiscale au elaborat un ghid în anul 2018 care sumarizează și explică modul de completare în termeni mai accesibili. Totuși, declarația unică a suferit modificări în 2019, iar ghidul elaborat în 2019 nu oferă decât informații generale și nu conține o îndrumare suficient de clară pentru a-l ajuta pe contribuabil (care nu cunoaște prevederile din Codul fiscal) în completarea declaraţiei unice. Pentru informații detaliate în completarea declaraţiei unice în anul 2019, contribuabilul ar trebui să consulte cu o atenție mai riguroasă instrucțiunile de completare elaborate pentru completarea declarației unice. Totuși, aceste instrucțiuni ar putea fi destul de greu de urmărit și chiar insuficiente. 

Pentru a veni în ajutorul contribuabililor, autoritățile fiscale au pus la dispoziție calculatoare în sediile ANAF care pot fi utilizate în vederea setării unui cont SPV și pentru depunerea DU. Au fost alocate și persoane care să ofere asistență. Până acum, nu am testat nici calculatoarele și nu am apelat nici la personalul alocat pentru asistență, și, în consecință, nu ne putem exprima părerea privind eficiența acestui proces.

Termenul pentru depunerea declarației pentru veniturile extrasalariale estimate că vor fi realizate în 2019 și de plată a impozitului pe venit, CAS și CASS pentru veniturile extrasalariale încasate în 2018 (dacă este cazul) a fost prelungit pentru 31 iulie 2019.

În cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal și a celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice, declarația unică se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, a conchis Stela Andrei. 

În jur de 1 milion de persoane trebuie să depună declaraţia unică la Fisc, conform ministrului de Finanţe.

Citeşte şi:

Asigurarea la sănătate şi la pensie a oamenilor care au doar venituri extrasalariale, sub plafon, costă circa 7.500 de lei. E opţională

Persoanele care trebuie să depună declaraţia unică la Fisc vor plăti peste 8.700 de lei pentru asigurarea la pensie şi la sănătate în 2019

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO