1EUR=4.7607 RON | Bucureşti 17 º
INDICI BURSIERI
BET
8351,30
0.0086
BETPlus
1244,88
0.0087
BET-FI
36203,16
0.0064
BET-NG
707,39
0.0025
BET-XT
758,31
0.0081
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.321
1,2618%
BRD
13.72
2,3881%
BRK
0.0734
1,6620%
BVB
22.5
1,3514%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
176
0,0000%
FP
0.96
0,6289%
OLT
0.0556
-8,8525%
PRSN
0.0635
0,0000%
SIF1
2.11
0,4762%
SIF2
1.195
0,8439%
SIF3
0.248
0,4049%
SIF4
0.61
0,0000%
SIF5
2.1
0,9615%
SNP
0.367
0,2732%
TEL
21.1
0,4762%
TGN
350
-0,2849%
TLV
2.17
1,8779%

La un an de la "revoluţia fiscală" a declaraţiei unice, mulţi oameni nu ştiu încă să o completeze corect şi cum s-o trimită la Fisc

După un an de "revoluţie fiscală", completarea corectă a declaraţiei unice privind veniturile extrasalariale realizate de persoanele fizice şi trimiterea ei la Fisc este foarte anevoioasă pentru cei mai mulţi contribuabili. Actele normative care reglementează declaraţia unică sunt formulate pe alocuri alambicat și ambiguu, iar parcurgerea lor este dificilă pentru contribuabilii care sunt la primul contact cu legea fiscală, spune, într-un interviu acordat pentru Economica, Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România.

Comenteaza
Declaratia unica 2019

La 23 martie 2018 a intrat în vigoare actul normativ prin care Guvernul anunţa o revoluţie fiscală din care care contribuabilii ar avea doar de câştigat. Este vorba de OUG 18/2018 prin care Guvernul a introdus declaraţia unică privind veniturile estimate pe anul 2018 ale persoanelor fizice, un formular fiscal care, spunea Guvernul, că:

  • va elimina dificultăţile apărute în procesul de gestionare a deciziilor de impunere emise pentru persoanele fizice;
  • va simplifica birocraţia prin reducerea numărului de declarații depuse de persoanele fizice, prin comasarea unor formulare fiscale;
  • va simplifica modul de de stabilire a impozitului pe venit pentru contribuabil;
  • va încuraja persoanele fizice care desfășoară activități economice să îşi declare transparent obligaţiile fiscale, în scopul îmbunătăţirii conformării.

În declaraţia unică din primul an de "revoluţie fiscală", persoanele fizice au estimat veniturile extrasalariale realizate în 2018, urmând ca în acest an, până la 31 iulie, să depună la ANAF o nouă declaraţie unică privind veniturile extrasalariale încasate efectiv în 2018, precum şi pe cele estimate în 2019. 

În acest an avem un nou model al declaraţiei unice, reglementat prin Ordinul 49/2019, în vigoare din 16 ianuarie.

Actele normative şi instrucţiunile Fiscului care-ţi spun cum să completezi corect declaraţia unică sunt scrise pentru contabili. 

Şi anul trecut, şi acum, completarea corectă a declaraţiei unice e exclusiv responsabilitatea contribuabilului. În prezent, pentru a putea completa declaraţia unică, persoana fizică trebuie să parcurgă cu atenţie OUG nr. 18/2018, Ordinul nr. 49/2019, dar şi numeroasele trimiteri făcute la Codul Fiscal în aceste două acte normative. Pentru multe persoane fizice, care nu sunt de formaţie contabili, completarea corectă a declaraţiei unice, fără asistenţă din partea unui specialist, e foarte foarte dificilă, iar unele renunţă să o completeze singuri, fără ajutor, preferând să plătească un contabil care să facă aceasta în locul lor. Şi unii, şi alţii invocă limbajul neclar şi foarte specializat din actele normative care reglementează declaraţia unică. 

La aceste probleme se adaugă, din acest an, dificultăţile întâmpinate de contribuabili la trimiterea declaraţiei la ANAF. Din 2019 formularul unic se poate trimite doar online, ori prin SPV al ANAF, ori prin e-guvernare.ro.

În acest context, Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România, unul dintre cei patru giganţi din domeniul consultanţei fiscale din ţara noastră, a vorbit, într-un interviu acordat Economica, despre problemelele întâmpinate la completarea şi depunerea declaraţiei unice la Fisc, din acest an - doar în format electronic, şi lămureşte situaţiile în care e obligatorie depunerea acestui formular fiscal. 

Cele mai importante declaraţii ale Stelei Andrei, EY: 

În actuala formă, declarația unică pare mai simplu de gestionat ca urmare a condensării mai multor declarații în una singură, însă formularea acestor acte normative (care reglementează declaraţia unică - OUG 18/2018 şi Ordinul 49/2019 n. red.) este pe alocuri alambicată și ambiguă. Parcurgerea acestor acte normative este dificilă datorită numeroaselor trimiteri către Codul fiscal și, practic, nu pot fi tratate ca niste acte normative de sine stătătoare, fără o consultare în paralel a prevederilor din Codul fiscal.

Pentru o persoană cu puțină experiență sau care este la primul contact de interpretare a legii fiscale, acest exercițiu poate fi dificil. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere faptul că responsabilitatea corectitudinii celor declarate, inclusiv calculate (de exemplu, valoarea impozitului pe venit datorat în România) prin intermediul declarației unice, este transferată în totalitate contribuabilului.

Având în vedere aspectele menționate deja anterior (la prima întrebare), completarea declaraţiei unice, fără un ajutor de specialitate, ar putea să fie destul de dificilă

Declarația unică a suferit modificări în 2019, iar ghidul elaborat în 2019 de autorităţile fiscale nu oferă decât informații generale și nu conține o îndrumare suficient de clară pentru a-l ajuta pe contribuabil (care nu cunoaște prevederile din Codul fiscal) în completarea declaraţiei unice. Pentru informații detaliate în completarea declaraţiei unice în anul 2019, contribuabilul ar trebui să consulte cu o atenție mai riguroasă instrucțiunile de completare elaborate pentru completarea declarației unice. Totuși, aceste instrucțiuni ar putea fi destul de greu de urmărit și chiar insuficiente

ECONOMICA.NET Care sunt cele mai mari probleme pe care le-aţi identificat în practică, în privinţa completării şi depunerii declaraţiei unice privind veniturile realizate în 2018 şi veniturile estimate în 2019?

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: În ceea ce privește aspectele legate de funcționalitatea tehnică a formatului PDF, nu există diferențe fundamentale între completarea secțiunilor destinate raportării veniturilor realizate în anul 2018 și celor estimate a fi obținute în anul 2019 – ambele venituri, comasat, trebuie introduse în declarația unică (DU), cu termen de depunere în 2019.

Totuși, printre dificultățile/limitările de ordin tehnic pe care le-am întâmpinat, am putea să le enumerăm pe următoarele:

  • Pentru a avea acces la toate funcţionalităţile declaraţiei unice, ca formular electronic, contribuabilii trebuie să dispună de ultima versiune existentă de software compatibil cu documentele în format PDF (Adobe Acrobat Reader DC 19.0). Astfel, utilizarea optimă a declarației unice poate fi limitată pentru contribuabilii care nu dispun de acest software din varii motive (de exemplu: existența unor licențe pentru software similar, neactualizat, lipsa resurselor de ordin tehnic);
  • În unele cazuri, impozitul datorat nu este calculat automat de către program, așa cum ar trebui în mod normal, contribuabilii fiind obligați să-l calculeze și să-l introducă manual (de exemplu, dividende din străinătate obținute în anul 2018);
  • Contribuabilul ar trebui să-și determine metoda evitării dublei impuneri în cazul veniturilor din străinătate și să determine creditul fiscal din România (declaraţia unică oferind posibilitatea de a accesa lista de Convenții de Evitare a Dublei Impuneri încheiate de România cu alte state, aspect destul de dificil pentru contribuabilii fără cunoștințe solide în domeniul fiscalității internaționale);
  • În cazul veniturilor obținute din România din chirii, agreate în valută (chiar dacă plata se face / a fost facută în lei, reprezentând echivalentul sumei în valută), contribuabilul ar trebui să caute cursurile de schimb pe care să le folosească, atât pentru a determina venitul final pentru anul 2018, cât și cel estimat pentru anul 2019 – astfel contribuabilul ar trebui să fie la curent cu prevederile Codului fiscal;
  • De asemenea, pentru veniturile din străinătate, obținute în valută, contribuabilii au obligația să raporteze valorile în lei, în urma convertirii acestora la cursul mediu anual publicat de BNR pentru anul de raportare. Totuși, în formatul PDF editabil nu există o trimitere directă către platforma BNR și nici un calculator care să poată realiza conversia, pentru facilitarea completării declarației;
  • Pentru raportarea veniturilor din alte surse (de exemplu: tranzacționarea criptomonedelor), contribuabilii sunt obligați să aleagă dintre două variante reprezentând tipuri de venit, însă acestea nu sunt descrise, contribuabilul fiind direcţionat la prevederile Codului fiscal, pentru a stabili obligativitatea raportării unui anumit tip de venit;
  • Pentru contribuabilii care datorează CAS și/sau CASS, pentru anul 2018, și raportează în declaraţia unică veniturile înregistrate (în cadrul secțiunilor ce vizează stabilirea impozitului datorat), nu sunt luate automat în considerare sumele anterior menționate pentru stabilirea, dacă este cazul, a obligației de plată CAS și/sau CASS. Astfel, există riscul omiterii raportării acestor tipuri de venituri în scop de contribuții sociale obligatorii, pentru contribuabilii care nu dispun de cunoştințe de fiscalitate. Aceeași situație este aplicabilă și în cazul veniturilor estimate că vor fi realizate în anul 2019, pentru care se poate datora CAS și/sau CASS.

Din perspectiva dificultăților întâmpinate la depunerea declarației unice, principalele aspecte indentificate sunt următoarele:

  • Instabilitatea tehnică a portalului ANAF, cauzat de lucrările frecvente de mententanță (problema întâmpinată în perioada de dinaintea termenului inițial prevăzut – 15 martie, termen care a fost prelungit printr-o Ordonanță de Urgență publicată cu o zi înainte de termen, adică pe 14 martie 2019);
  • Obținerea accesului la SPV (Spațiul Privat Virtual), prin înregistrarea în format fizic, la administrația fiscală, a documentelor justificative. Această procedură limitează contribuabilii care nu sunt stabiliți pe teritoriul României, singura variantă posibilă fiind de a apela la un împuternicit care să preia această responsabilitate.
  • O înregistrare la distanță a contribuabilului în SPV (fără a fi necesară deplasarea la administrația financiară) ar fi posibilă doar în cazul în care contribuabilul a avut vreo decizie de impunere în anii precedenți. Într-o astfel de situație, înregistrarea în SPV este posibilă utilizând numărul de înregistrare indicat pe decizia de impunere;
  • Depunerea declarației prin Ghiseu.ro este posibilă doar dacă contribuabilul are semnatură digitală, procedură ce nu este neapărat ușor accesibilă pentru contribuabili și, de cele mai multe ori, se folosește de către acei contribuabili care își desemnează un împuternicit.

ECONOMICA.NET Sunteţi de părere că pentru majoritatea persoanelor fizice vizate de declaraţia unică, actele normative care au reglementat-o în 2018 şi care o reglementează în 2019 sunt suficient de clar formulate astfel încât, după parcurgerea lor cu atenţie, cei mai mulţi contribuabili să ştie cu siguranţă dacă au sau nu au obligaţia depunerii ei, să fie capabili să o completeze corect şi să o trimită la Fisc singuri, neasistaţi de un expert contabil sau de un angajat al Fiscului? Cu alte cuvinte, în opinia dumneavoastră, cât de clar sunt formulate actele normative care reglementează declaraţia unică pentru cele mai multe persoane fizice vizate de această declaraţie?

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: Prin modificările aduse Codului fiscal prin intermediul ordonanțelor de urgență publicate în anul 2018 și 2019, apreciem intenția autorităților fiscale de a simplifica și moderniza modalitatea de raportare de către persoanele fizice a veniturilor din România și din străinătate. În actuala formă, declarația unică pare mai simplu de gestionat ca urmare a condensării mai multor declarații în una singură, însă formularea acestor acte normative este pe alocuri alambicată și ambiguă. Parcurgerea acestor acte normative este dificilă datorită numeroaselor trimiteri către Codul fiscal și, practic, nu pot fi tratate ca niste acte normative de sine stătătoare, fără o consultare în paralel a prevederilor din Codul fiscal. Pentru o persoană cu puțină experiență sau care este la primul contact de interpretare a legii fiscale, acest exercițiu poate fi dificil. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere faptul că responsabilitatea corectitudinii celor declarate, inclusiv calculate (de exemplu, valoarea impozitului pe venit datorat în România) prin intermediul declarației unice, este transferată în totalitate contribuabilului. Având în vedere aspectele menționate deja anterior (la prima întrebare), completarea declaraţiei unice, fără un ajutor de specialitate, ar putea să fie destul de dificilă.
Pentru facilitarea completării declaraţiei unice, autoritățile fiscale au elaborat un ghid în anul 2018 care sumarizează și explică modul de completare în termeni mai accesibili. Totuși, declarația unică a suferit modificări în 2019, iar ghidul elaborat în 2019 nu oferă decât informații generale și nu conține o îndrumare suficient de clară pentru a-l ajuta pe contribuabil (care nu cunoaște prevederile din Codul fiscal) în completarea declaraţiei unice. Pentru informații detaliate în completarea declaraţiei unice în anul 2019, contribuabilul ar trebui să consulte cu o atenție mai riguroasă instrucțiunile de completare elaborate pentru completarea declarației unice. Totuși, aceste instrucțiuni ar putea fi destul de greu de urmărit și chiar insuficiente. 

Pentru a veni în ajutorul contribuabililor, autoritățile fiscale au pus la dispoziție calculatoare în sediile ANAF care pot fi utilizate în vederea setării unui cont SPV și pentru depunerea DU. Au fost alocate și persoane care să ofere asistență. Până acum, nu am testat nici calculatoarele și nu am apelat nici la personalul alocat pentru asistență, și, în consecință, nu ne putem exprima părerea privind eficiența acestui proces.

ECONOMICA.NET  Vă rog să îmi spuneţi care sunt situaţiile particulare în care contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiei unice în 2019.

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: În scopul definitivării pentru anul 2018 a impozitului pe venit și a contribuțiilor datorate (CAS și CASS, dacă și unde este cazul), declaraţia unică se depune pentru următoarele venituri din România și/sau străinătate:

  • a) Venituri din activități independente (se declară și CAS dacă venitul net anual este egal sau mai mare decât valoarea a 12 salarii brute minime pe economie);
  • b) Venituri din drepturi de proprietate intelectuală (se declară și CAS dacă venitul net anual este egal sau mai mare decât valoarea a 12 salarii brute minime pe economie, dacă persoana nu este salariat sau pensionar și dacă reținerea și plata de contribuții sociale nu se face de către plătitorul de venit);
  • c) Venituri din cedarea folosinței bunurilor (în cazul veniturilor din România, se depune doar dacă plata chiriei, conform contractului, este prevăzută în valută sau echivalentul în lei a unei sume în valută);
  • d) Venituri din activități agricole;
  • e) Venituri din piscicultură și/sau silvicultură;
  • f) Venituri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar;
  • g) Venituri din jocuri de noroc realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker în perioada 1 ianuarie – 22 martie 2018;
  • h) Salarii plătite din România pentru activitatea desfășurată în străinătate – aplicabil în cazul angajaților din România care sunt detașați în străinătate (secțiune care necesită a fi tratată în paralel cu prevederile internaționale de resort privind evitarea dublei impuneri, după caz);
  • i) Venituri din premii din străinătate;
  • j) Venituri din pensii din străinătate;
  • k) Venituri din investiții din străinătate (de exemplu: dividende, dobânzi, câștiguri de capital, alte venituri/pierderi din investiții, etc.);
  • l) Venituri din alte surse (de exemplu: venituri realizate din tranzacții cu criptomonede).

Declaraţia unică nu se depune pentru veniturile pentru care impozitul se reține la sursă de către plătitorul de venit sau pentru cele impuse pe bază de norme de venit, în scopul impozitului pe venit, dar se depune în scopul plății și/sau estimării contribuțiilor sociale datorate în cazul în care se depășește limita prevăzută.

Persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (de exemplu, avocați) nu datorează CAS în sistemul public de asigurări sociale.

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: În scopul estimării impozitului pe venit pentru anul 2019, declaraţia unică se depune pentru următoarele venituri din România:

  • a)  Venituri din activități independente;
  • b)  Venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
  • c)  Venituri din cedarea folosinței bunurilor;
  • d)  Venituri din activități agricole;
  • e)  Venituri din piscicultură și/sau silvicultură. 

Declaraţia unică estimativă nu se depune pentru veniturile pentru care impozitul se reține la sursă de către plătitorul de venit.

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: În scopul estimării CAS pentru anul 2019, declaraţia unică se depune pentru următoarele venituri extrasalariale din România, dacă venitul net anual din una sau mai multe surse (de venituri extrasalariale n- red), cumulat în 2019, este egal sau mai mare decât valoarea a 12 salarii brute minime pe economie:

  • a) Venituri din activități independente;
  • b) Venituri din drepturi de proprietate intelectuală (dacă persoana nu este salariat sau pensionar).

Nu se depune declaraţia unică dacă obligația de reținere și plată a CAS îi revine plătitorului de venit (venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din activități sportive).

Persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale nu datorează CAS.

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: În scopul estimării CASS pentru anul 2019, declaraţia unică se depune pentru următoarele venituri extrasalariale, dacă venitul net anual din una sau mai multe surse (de venituri extrasalariale n- red), cumulat în 2019, este egal sau mai mare decât valoarea a 12 salarii brute minime pe economie:

  • a) Venituri din activități independente;
  • b) Venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
  • c) Venituri din cedarea folosinței bunurilor;
  • d) Venituri din activități agricole;
  • e) Venituri din piscicultură și/sau silvicultură;
  • f)  Venituri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar;
  • g) Venituri din jocuri de noroc realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker - în perioada 1 ianuarie – 22 martie 2018;
  • h) Venituri din premii din străinătate;
  • i)  Venituri din pensii din străinătate;
  • j)  Venituri din investiții din România, chiar dacă reținerea impozitului se face de către plătitorul venitului (de exemplu, dobânzi, dividende);
  • k) Venituri din investiții din străinătate (de exemplu: dividende, dobânzi, căștiguri de capital, alte venituri din investiții);
  • l) Venituri din alte surse (de exemplu: venituri realizate din tranzacții cu criptomonede, convenții civile).

Declaraţia unică nu se depune dacă obligația de reținere și plată a CASS îi revine plătitorului de venit.

ECONOMICA.NET În următoarele situaţii este sau nu este obligatorie depunerea declaraţiei unice: persoana fizică are contract de muncă şi estimează că în 2019 va avea venituri extrasalariale nete anuale cel puţin egale cu plafonul de 12 salarii minime pe economie, în vigoare în 2019. În această situaţie, pentru ce categorii de venituri extrasalariale cel puţin egale cu plafonul antemenţionat este obligatorie depunerea declaraţiei unice?

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: Dacă valoarea cumulativă a veniturilor nete extrasalariale realizate (din orice sursă, din România și/sau străinătate, din tipurile de venit menționate mai sus) de către contribuabil în cursul anului calendaristic 2019 este de cel puțin egală cu plafonul indicat, atunci persoana fizică este obligată să depună declarația unică pentru estimarea CASS datorată.

Dacă discutăm strict despre CASS, obligația plății acestei contribuții nu mai este condiționată de existența sau lipsa unui contract de muncă.

ECONOMICA.NET Persoană fizică are contract de muncă şi estimează că în 2019 va avea venituri extrasalariale nete anuale sub plafonul de 12 salarii minime pe economie, în vigoare în 2019. În această situaţie, pentru ce categorii de venituri extrasalariale e obligatorie depunerea declaraţiei unice?

  • Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: În acest caz, este obligatorie depunerea declaraţiei unice estimative pentru 2019 doar dacă sursa veniturilor extrasalariale este din România (venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole).
  • În cazul în care persoana fizică depășește pe parcursul anului plafonul prevăzut de lege, declaraţia unică pentru venituri estimate trebuie depusă în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Persoanele care estimează că în 2019 vor avea doar venituri extrasalariale care sunt sub plafonul de 12 salarii minime brute pe economie pot opta pentru depunerea declaraţiei unice la Fisc dacă vor să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi/sau de sănătate.

Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România: Opţional, declarația unică se depune de către contribuabilii care vor să se asigure în mod voluntar la sistemul de contribuții (sănătate și/sau pensie) din România, dacă valoarea venitului net extrasalarial estimat (din orice sursă, din România sau din străinătate) este mai mică decât valoarea a 12 salarii brute minime pe economie.

Termenul pentru depunerea declarației în 2019 și plată a impozitului pe venit, CAS și CASS pentru anul 2018 (dacă este cazul) a fost prelungit pentru 31 iulie 2019.

În cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal și a celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice, declarația unică se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, a conchis Stela Andrei. 

În jur de 1 milion de persoane trebuie să depună declaraţia unică la Fisc, conform ministrului de Finanţe.

Citeşte şi:

Asigurarea la sănătate şi la pensie a oamenilor care au doar venituri extrasalariale, sub plafon, costă circa 7.500 de lei. E opţională

Persoanele care trebuie să depună declaraţia unică la Fisc vor plăti peste 8.700 de lei pentru asigurarea la pensie şi la sănătate în 2019

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X