Producătorii şi magazinele vor fi obligaţi să scadă preţul mâncării ce urmează să expire sau să o doneze

Producătorii, pocesatorii şi retailerii ar putea fi obligaţi să reducă preţurile produselor alimentare care urmează să expire, potrivit unui proiect de act normativ ce intră să aceasta săptămână în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor. Aceasta este una dintre cele şase măsuri obligatorii pe care operatorii economici din sectorul agroalimentar va trebui să le ia pentru a diminua cantităţile de mâncare care se aruncă. 
Alina Stanciu - Dum, 09 oct. 2016, 19:53
Producătorii şi magazinele vor fi obligaţi să scadă preţul mâncării ce urmează să expire sau să o doneze

Operatorii economici din sectorul agroalimentar (producători, procesatori, comercianţi) ar putea fi obligaţi să vândă la preţ redus produsele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, indică un proiect de act normativ ce se va discuta la începutul săptămânii în plenul Camerei Deputaţilor. Proiectul vizează diminuarea risipei alimentare şi a intrat în circuitul legislativ anul trecut la propunerea deputatului PNL Florin-Alexandru Alexe, fiind susţinut atunci de 52 de senatori şi deputaţi. Camera Deputaţilor este cameră decizională în acest caz, iar proiectul ce se va discuta – un raport suplimentar al Comisiei pentru Industrii- va intra în plen cu propunerea de adoptare. Acest proiect include propunerile unui alt proiect pe aceeaşi temă pentru care există propunerea de respingere.

Cum arată noua formulă a proiectului

„Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligaţi să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare”, se menţionează în proiectul amendat al legii în care sunt menţionate şase tipuri de măsuri de prevenire a generării deşeurilor alimentare pe care agenţii economici trebuie să le aplice în mod ierarhic. 

Astfel, prima măsură pe care trebuie să o ia se referă la „responsabilizarea pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimetar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare”.

După care, operatorii economici din sectorul agroalimentar trebuie  să „ia măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislaţiei în vigoare”.

Vânzarea cu preţ redus a produselor alimentare ce urmează a exprira este reglementată deja din martie anul trecut, când a intrat în vigoare o Lege (57/2015) de modificare a unui OUG privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Comercianţii au fost atunci obligaţi să facă mai vizibile produsele aflate la promoţie din cauză că urmează să expire, dar nu erau obligaţi să vândă aceste alimente la preţ redus. Produsele aflate la comercializare cu preţ redus/oferte promoţionale, cu 3 zile înainte de expirarea datei durabilităţii minimale/datei-limită de consum aferente produselor alimentare sau a termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate aferente produselor nealimentare, se sortează şi se expun la comercializare, pe rafturi sau în standuri, delimitate vizibil, cu informarea corectă, completă şi precisă a consumatorilor. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat este considerată practică comercială incorectă şi se sancţionează conform reglementărilor legale în vigoare”, se precizează în Legea intrată în vigoare anul trecut.

Menţionăm că, în varianta iniţială a acestui proiect de act normativ, vânzarea cu preţ redus nu era menţionată ca atare. Totodată, în varianta care a plecat din Senat către Cameră în noimebrie 2015 se menţiona că „agenţii comerciali” trebuie să ia în primul rînd „măsuri pentru dimensionarea mai eficientă a stocurilor şi măsuri pentru vânzarea cu prioritate a produselor care se apropie de data expirării”.

Propunerea de a introduce în lege obligativitatea operatorii economici din sectorul agroalimentar de a reduce preţurile a apărut după discuţiile din Comisiile Parlamentare din Camera Deputaţilor. „Prin amendamentele formulate s-a revizuit actul normativ pentru a acoperi întreaga problematică a raporturilor sociale ce fac obictul proiectului, pe întregul lanţ alimentar”, se menţionează în raportul Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor.

Ce trebuie să mai facă producătorii şi retailerii 

A treia măsură în ierarhia de prevenire a generării deşeurilor alimentare se referă la ” transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare către entităţi, devenite operatori din sectorul agroalimentar, ca urmare a înregistrării la Autoritatea Natională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la condiţiile de igienă, inclusiv cerinţele privind temperatura pe perioada depozitării şi transportului precum şi la etichetarea corespunzătoare”.

Acest lucru se poate face însă şi contra cost, cu menţiunea că operatorii economici pot oferi către asociaţii, fundaţii şi întreprinderi sociale alimente aflate aproape de expirarea datei limită de consum contra unei sume maxime de 3% plus TVA din preţul de achiziţie în cazul comercianţilor şi de 3% plus TVA din preţul de producţie, în cazul producătorilor şi procesatorilor.  

Urmează  măsuri pentru direcţionarea subproduselor nedestinate consumului uman pentru consumul animalelor, iar dacă nici acest lucru nu mai este posibil, deşeurile alimentare trebuie transformate în compost sau în biogaz. Numai în ultimă instanţă, trebuie luate măsuri de dirijare a deşeurilor către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după parcurgerea etapelor prevăzute anterior.

Care ar putea fi efectele 

În forma în care este acum, proiectul de lege ridică deja semne de întrebare cu privire la efectele pe care le va avea. Aceasta în condiţiile în care scopul iniţiativei este, spun toţi actorii implicaţi în proces, unul benefic- de a limita costurile generate de risipa alimentară.  „Am discutat cu producătorii şi sunt foarte reticenţi, pentru că se tem să nu se facă exagerări în sensul în care ar putea să fie lăsate produsele până ajung la termenul limită şi atunci ajung în situaţia de a fi vândute cu preţ redus. Chiar unii dintre producători au spus că preferă să le retragă ei şi să le distrugă, decât să fie întregul lanţ afectat”, a declarat recent Achim Irimescu, ministrul Agriculturii. Acesta a atras atenţia că unul dintre motivele pentru care oamenii aruncă mâncare este şi preţul mic al acesteia, în contextul în care, în UE, producţia de alimente este subvenţionată de stat. „Să crescă preţul şi acolo se va ajunge, la creşterea preţurilor, ar putea ajuta la reducerea risipei. Dacă plăteşti preţul corect pentru un kilogram de carne, fără subvenţii, sigur vei gestiona mai bine cantităţile”, a spus ministrul.

La rândul lor, retailerii, afectaţi deja de noua lege a care reglementează comerţul cu produse alimentare, susţin că noi obligaţii nu fac decât să îngreuneze activitatea de retail în condiţiile în care nu sunt puse la punct sistemele care ajută la respectarea unei astfel de legi. Spre exemplu, pentru a putea dona hrană trebuie să găseşti ONG-uri care deţin maşini cu frig, ceea ce, la nivel naţional, este foarte puţin probabil.

Potrivit proiectului de act normativ, agenţii economici care nu respectă prevederile legii  riscă amenzi cuprinse între 1.000 şo 10.000 de lei.

Cât se aruncă în România 

În România, se aruncă în jur de 2,5 miliarde de tone de mâncare pe an, ceea ce înseamnă, în medie, peste de 100 de kg per capita. Potrivit unor informaţii furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii (MADR), cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%), alimentele care ajung cel mai des la gunoi fiind mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).

Alimente mai aruncă şi sectorul industriei alimentare (37%), comercianţii (7%), jucătorii din alimentaţia publice (5%), respectiv  sectorul agricol (2%).

Te-ar mai putea interesa și
Noi teste EuroNCAP: Kia EV6, Mercedes Clasa C, Volvo C40 Recharge VW Multivan obțin cinci stele
Noi teste EuroNCAP: Kia EV6, Mercedes Clasa C, Volvo C40 Recharge VW Multivan obțin cinci stele
Organismul independent de testare a siguranței mașinilor noi din Europa, EuroNCAP, a acordat câte cinci stele modelelor Kia EV6, Mercedes - Benz Clasa C, Volvo C40 Recharge și Volkswagen Multivan....
Kremlinul se aşteaptă ca Ucraina să-şi asume „situaţia reală” şi să accepte cererile Rusiei
Kremlinul se aşteaptă ca Ucraina să-şi asume „situaţia reală” şi să accepte cererile Rusiei
 Rusia se aşteaptă ca Ucraina să conştientizeze "situaţia reală" care se creează în prezent pe teren şi, prin urmare, ...
CE a aprobat alocarea a 1,4 miliarde de euro pentru proiecte energetice în România, bani din Fondul de Modernizare. Lista proiectelor și banii pentru fiecare
CE a aprobat alocarea a 1,4 miliarde de euro pentru proiecte energetice în România, bani din Fondul de Modernizare. Lista ...
Comisia Europeană a aprobat proiectele depuse de România spre finanțare prin Fondul de Modernizare, potrivit ministrului ...
Ionuţ Dumitru: Nu aş exclude ca în şedinţele următoare să vedem un pas chiar de 1% de creştere de dobânzi
Ionuţ Dumitru: Nu aş exclude ca în şedinţele următoare să vedem un pas chiar de 1% de creştere de dobânzi
Banca Naţională a României ar putea analiza o creştere a pasului de întărire a politicii monetare, iar în şedinţele ...