Program SAFE – Raport favorabil în comisiile de apărare din Parlament. Lista armelor pe care le cumpără România

La dezbateri au participat ministrul Apărării, Radu Miruţă, şeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, precum şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor din domeniul apărării, scrie Agerpres.

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, luni, de solicitarea Ministerului Apărării Naţionale (MApN) către Parlamentul României privind obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor pentru 15 proiecte propuse la finanţare prin Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). Comisiile pentru apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor întocmi un raport comun, după dezbaterea de marţi.

Prin intermediul documentului, MApN solicită aprobarea Parlamentului României pentru iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie pentru următoarele 15 proiecte:

– transportor blindat pentru trupe 8×8 / Piranha 5 şi derivate, 359 buc, valoare estimată 2.172,30 mil euro fără TVA;
– platforme de transport auto multifuncţionale – pe roţi, 1.115 buc., valoare estimată 344,40 mil euro fără TVA;
– centru de operaţii tactice pentru apărarea aeriană şi antirachetă – SBAMD-TC, 2 sisteme, valoare estimată 160 mil. euro fără TVA;
– navă de patrulare maritimă – OPV, 2 nave, valoare estimată 836 mil euro fără TVA;
– vedetă de intervenţii pentru scafandri – VIS, 2 nave, valoare estimată 84 mil euro fără TVA;
– elicoptere multi-misiune, 12 elicoptere, valoare estimată 852 mil euro fără TVA;
– sistem Lansare Naval Strike Missile, 7 sisteme, valoare estimată 207 mil euro fără TVA;
– maşină de luptă a infanteriei, pe senile, 298 MLI, valoare estimată 3.337 mil. euro fără TVA;
– sistem artileristic dislocabil de apărare aeriană cu baza la sol cu capabilităţi C-UAS şi CRAM SKYNEX, 7 sisteme, valoare estimată 476 mil euro fără TVA;
– sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acţiune VSR – CUAS Skyranger35, 2 sisteme, valoare estimată 470 mil euro fără TVA;
– radare Gap Filler de supraveghere aeriană, 12 sisteme, valoare estimată 258 mil euro fără TVA;
– sistem de rachete sol-aer cu bătaie medie SBAMD (L) – MR / SBAMD(L)-M-MR, 3 sisteme, 547,83 mil euro fără TVA;
– sistemul de lovire cu muniţii de tip loitering, 70 de sisteme, valoare estimată 147 mil euro fără TVA;
– sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată, cu capabilităţi (CIWS) Millennium, 2 sisteme, valoare estimată 36 mil euro fără TVA;
– muniţie cal. 35 mm (C-RAM- Oerlikon+Skyranger, inclusiv AHEAD), 401.760 buc., valoare estimată 450 mil euro fără TVA.

La finalul votului, preşedintele Comisiei de apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a făcut un apel la transparenţa cheltuirii banilor publici şi a anunţat că va introduce un amendament la legea apărării naţionale, aflată în dezbatere.

„Vorbim de transparenţă, ne dorim ca la programul SAFE, şi nu numai, acest lucru să se întâmple, în sensul că să fim un pic mai transparenţi când cheltuim banul public. În legea apărării naţionale, care e în dezbatere la Comisia de apărare, vom introduce un amendament care vorbeşte despre industria de apărare ca industrie strategică, atunci când vorbim de securitate, În acest raport vorbim despre promisiune pe care dumneavoastră o faceţi astăzi şi anume faptul că aproximativ 50% din banii lor vor fi investiţi în industria de apărare. (…) Securitate nu înseamnă doar capabilităţi, resurse, ci înseamnă şi logistică, deci o bună aprovizionare. Şi în acelaşi timp, stimaţi colegi, să fiţi de acord ca, la trei luni după ce contractele sunt semnate, reprezentanţii Ministerului Apărării, Cancelariei, ai Guvernului, să vină în cadrul comisiei cu un raport detaliat pe fiecare contract semnat în parte, unde să vedem exact, aşa cum scrie în ordonanţă, şi penalităţile pentru cei care nu se ţin de cuvânt, adică care nu onorează contractele pe care dumneavoastră astăzi le semnează”, a declarat Pauliuc.

Ministrul Radu Miruţă a afirmat că proiectele vor avea un impact major pentru România şi a subliniat deschiderea la dialog.

„Să ştiţi, doamna preşedintă, cu privire la transparenţa pe care o menţionaţi, că de la Ministerul Apărării a existat invitaţie de discuţie pentru Comisia de apărare de la Camera Deputaţilor, nu am primit răspuns. Suntem deschişi”, a spus Miruţă.

El a adăugat că adoptarea raportului reprezintă o realizare importantă.

„Realizarea majoră de astăzi este că, după o muncă de atâtea luni în jurul acestui program SAFE, am reuşit să protejăm realizarea acestui program, chiar în haosul ăsta politic. Era un risc major. Îi mulţumesc domnului preşedinte Nicuşor Dan că a făcut apel la un astfel de armistiţiu. Astăzi avem o protecţie în jurul acestui instrument SAFE. (…) Noi punem o limită minimă obligatorie de localizare pentru aceste proiecte. Disponibilitatea de elasticitate în sus este condiţionată de capacitatea firmelor din România de a se racorda mai repede la necesarul de construire a acestor programe. Este o diferenţă majoră, şi sunteţi de mult timp urmărind spaţiul public în zona de apărare, când astăzi nu avem obligaţie de localizare care să fie compensată prin donaţii. Ministerul Apărării, până de curând, pentru foarte multe proiecte, presupunea închiderea, îndeplinirea obligaţiei de localizare, primind prin donaţie nişte produse construite într-o altă ţară. Localizare astăzi înseamnă construire de fabrici în România. Le-am promis oamenilor de la Şantierul Naval Mangalia 2 Mai că vom salva şantierul”, a subliniat ministrul Miruţă.

Potrivit acestuia, „obstacolul major a fost astăzi în Parlament”.

„De astăzi, în Parlament, se ştie că obligaţia de a construi cele patru nave este să se întâmple prin salvarea Şantierului Naval Mangalia 2 Mai. Nu mai sunt alte piedici politice prin care lucrul ăsta să nu se poată realiza. Ar trebui să fie o rea voinţă fantastică din partea, nu ştiu…”, a adăugat Miruţă.

În legătură cu discuţiile privind cea mai modernă armă care ar urma să fie produsă în România, ministrul a precizat că proiectul „este sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, care trebuie să vină în această comisie”.

„Această armă este în discuţii pentru a se face la Cugir, la Fabrica de arme Cugir, iar muniţia asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice solicitării. Este un pachet mai mare – armă de asalt, pistol, diverse calibre, sunt chestiuni specifice”, a precizat ministrul Apărării.

Jurca: Programul SAFE trebuie finalizat până în 2030; companiile publice de apărare trebuie să investească

Programul „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) trebuie să fie finalizat până în 2030, a subliniat Mihai Jurca, şef al Cancelariei Prim-Ministrului, marţi, la Comisiile reunite de apărare, care au dat raport favorabil pe 15 proiecte.

„Programul SAFE trebuie să fie finalizat până în 2030. Vorbim de capabilităţi de producţie care ar trebui să fie disponibile începând cu anul acesta sau anul viitor cel mai târziu, astfel încât în trei ani să putem să primim aceste echipamente, care, sigur, sunt destul de complexe şi au o durată de timp mare. Deci, un principiu foarte important pe care trebuie să nu-l uităm este durata foarte scurtă. Am văzut că şi exerciţiul cu PNRR ne-a dus în situaţia în care nu toate proiectele le-am putut implementa sau nu le vom putea implementa. Sentimentul de urgenţă este obligatoriu şi nevoia de a grăbi lucrurile este obligatorie, astfel încât să avem aceste capabilităţi în 2030”, a declarat Jurca.

Potrivit acestuia, trebuie să avem capabilităţi de producţie în România, care presupune locuri de muncă.

„Polonia este un exemplu la care ne uităm, dar trebuie să evaluăm foarte corect şi raţional situaţia în care ne aflăm. (…) E greu să facem recuperarea de azi pe mâine. În schimb, vă asigur că după 2030, România va fi mult mai capabilă, cu aceste condiţii de localizare, să poată să producă mai mult, cu tehnologii mai complexe şi importante. E greu de estimat astăzi numărul de locuri de muncă. Vorbim de locuri din muncă certe pe care le menţinem”, a adăugat el.

În opinia sa, este necesară integrarea industriei civile în industria de apărare.

„Vă dau un exemplu: dacă într-un oraş din România există o fabrică care face astăzi elemente din aluminiu turnate sau elemente făcute la CNC, e foarte bine ca aceste companii să intre în lanţul de aprovizionare şi a companiilor militare mari din Europa, pentru că în felul acesta nu se concentrează capabilitatea de producţie doar într-o anumită zonă, unde istoric există condiţii pentru a putea produce explozibil sau alte lucruri specifice. Şi, mai mult decât asta, industrii care astăzi poate au nevoie de un sprijin pot să se recalifice sau să recalibreze producţia astfel încât să fie furnizori, integrându-ne în lanţul valoric industrial de apărare european şi nu doar european. Este un obiectiv pe care l-am propus la începutul acestui demers”, a explicat reprezentantul Guvernului.