Programul de guvernare al lui Cîțu: nu se introduc și nu se majorează taxe. Se amână scăderea taxelor pe salariul minim

Coaliția nu va majora sau introduce noi impozite și taxe, arată Programul de Guvernare al premierului Florin Cîțu, la partea de fiscalitate. Eliminarea taxelor pe salariul minim, promisă de partenerii de guvernare din USR PLUS, va fi mai întâi evaluată în 2021 și apoi "pilotată" pe un domeniu în 2022 și doar în condiții speciale.
Ionut Tudorica - mie, 23 dec. 2020, 07:22
Programul de guvernare al lui Cîțu: nu se introduc și nu se majorează taxe. Se amână scăderea taxelor pe salariul minim

În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, scrie în Program.Lucru care se va face prin eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem (Ce ar însemna această frază am scris aici). Simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală. Implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.

„Pilotarea” eliminării taxelor pe salariul minim. Abia din 2022. Limitat și în condiții ideale

Programul mai prevede elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale în vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contribuțiilor și impozitelor pe salariul minim. Abia din 2022 guvernul promite că va începe „pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact”. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua în funcție de rezultatele înregistrate în urma pilotarii la doi ani de la intrarea în vigoare, în condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potențial.

Iată partea din Program rezervată fiscalității.

III. Finanțe publice și fiscalitate

Obiective generale

România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, coaliția nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin: i) eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem; ii) simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală, iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice. Se vor avea în vedere:

• Corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne și externe la nivele sustenabile, în conformitate cu prevederile guvernanței europene pentru asigurarea rezilienței economiei la eventuale noi șocuri;

• Menținerea caracterului contraciclic al politicii fiscale și de venituri, reducerea riscurilor fiscale și ancorarea de durată a așteptărilor inflaționiste la niveluri apropiate cu cele din zona euro;

• Implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru verificarea operativă și cu costuri reduse a conformării voluntare. Întărirea analizei de risc a contribuabililor pentru inspecția fiscală;

• Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic;

• Implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor 6 publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse a fi finanțate și susținerea performanței.

• Consolidarea schemelor de ajutor de stat și a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migrația forței de muncă cu o calificare superioară, prin susținerea parcurilor tehnologice și industriale; stimularea înființării de parteneriate cercetareînvățământ și mediul de afaceri. Dezvoltarea de politici și mecanisme de finanțare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului și recompenselor între guvern și sectorul privat în sectoarele cu o dinamică ridicată a creșterii economice, dar deficitare în competențe disponibile pe piața forței de muncă;

• Sprijinirea financiară a activităților generatoare de externalizări pozitive (cercetarea – dezvoltarea, eficiența energetică) și taxarea activităților care conduc la externalităţi negative (activitățile poluante);

• Stimularea disciplinei financiare și reducerea vulnerabilităților sectorului real al economiei și implicit a sistemului financiar prin încurajarea îndeplinirii nivelului minim de capitalizare de către companii.

• Maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcțiile de reglementare și cele operaționale. Asigurarea neutralității competitive între companiile de stat și sectorul privat, deschiderea concurenței în sectoarele dominate de companii de stat. Implementarea generalizată a contractelor de performanță în instituțiile publice și companiile de stat;

• Consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București şi dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la companii de stat), stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație;

• Menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori București, pentru îmbunătățirea transparenței şi guvernanței corporative a băncilor de stat;

• Susținerea revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare prin continuarea programelor de garanții guvernamentale în sectoarele economice prioritare.

• Reorganizarea trezoreriei: partea de operatiuni sa se transfere catre mediul privat, partea de datorie publica si de statistici sa devina departament al MFP.

• Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential.

• Reducerea TVA pentru deseurile colectate selectiv.

Pe termen mediu și lung guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituție inovativă și capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili.

Te-ar mai putea interesa și
”Filiera” prin care zahărul produs în România face profit în Austria și ce fel de zahăr consumă, de fapt, românii – Gândul
”Filiera” prin care zahărul produs în România face profit în Austria și ce fel de zahăr consumă, de fapt, românii ...
După 11 ani de așteptare și eforturi susținute, România nu a reușit încă să intre în Schengen, spațiul european de liberă circulație. Cu toate că țara noastră a beneficiat de......
Raiffeisen Bank și BCR resping informațiile că s-ar fi făcut presiuni asupra lor din partea autorităților române
Raiffeisen Bank și BCR resping informațiile că s-ar fi făcut presiuni asupra lor din partea autorităților române
Raiffeisen Bank confirmă fără echivoc declarația facută de Banca Comercială Română și subliniază că nu s-au făcut ...
Al doilea oraș din România cu gara conectată la aeroport: Conexiunea feroviară cu Aeroportul Traian Vuia, estimată la 423 de milioane de lei
Al doilea oraș din România cu gara conectată la aeroport: Conexiunea feroviară cu Aeroportul Traian Vuia, estimată la ...
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a publicat vineri un act normativ pentru aprobarea indicatorilor tehnico ...
Consiliul Concurenței a autorizat crearea unui joint venture de către Complexul Energetic Oltenia și Tinmar Energy pentru construirea unei centrale electrice
Consiliul Concurenței a autorizat crearea unui joint venture de către Complexul Energetic Oltenia și Tinmar Energy pentru ...
Consiliul Concurenţei a autorizat operațiunea prin care Complexul Energetic Oltenia SA și Tinmar Energy SA creează împreună ...