Proiectul de Lege pentru 5G şi cum afectează operatorii de telefonie şi concurenţa

Proiectul de Lege urmărește reglementarea autorizării producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software pentru rețelele 5G.

Decizia de autorizare este încredințată Primului-Ministru al României și Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pe baza criteriilor menționate în Proiectul de Lege, care reprezintă o reproducere a celor prevăzute în Memorandumul SUA-Romania, și a unor definiții generale privind riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale. De asemenea, Proiectul de Lege se aplică echipamentelor 3G și 4G deja achiziționate, care ar trebui înlocuite într-un termen de 5 ani, fără ca vreo despăgubire să fie plătită Operatorilor de Rețele Mobile.

Totodată, este posibil ca autorizațiile acordate să fie ulterior retrase, caz în care echipamentele producătorilor respectivi ar trebui înlocuite în aceeași perioadă de 5 ani.

Nu în ultimul rând, pe lângă intenția vizibilă din declarațiile publice a excluderii producătorilor chinezi, criteriul istoricului practicilor corporative etice prevăzut de Proiectul de Lege (și care nu este prezent în Setul Comun de Instrumente 5G al UE) ar putea conduce și la excluderea a unor producători din Europa, care au fost sancționați în trecut de către autoritățile SUA pentru practici de corupție.

Mai mult, dacă va fi adoptat în această formă, Proiectul de Lege ar putea distorsiona concurența atât pe piața echipamentelor rețelei de acces radio („RAN”) pentru comunicații mobile, cât și pe piețele din aval aferente serviciilor de comunicații electronice.

La acest moment, conform informațiilor și studiilor disponibile public, principalii actori care sunt prezenți pe piața echipamentelor RAN sunt Huawei, Ericsson, Nokia și ZTE. Cu toate că pe piață mai activează și Samsung și alți concurenții marginali, având în vedere cotele de piață considerabil mai mici ale acestora, precum și anvergura mai restrânsă a portofoliului și a serviciilor, e puțin probabil ca aceștia să se găsească în situația de a putea să acopere, în mod corespunzător, pe termen scurt și mediu, cererea suplimentară care va fi generată de o eventuală excludere a producătorilor chinezi de pe piața RAN. În aceeași situație s-ar afla și Cisco, care (potrivit Raportului privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor) nu furnizează alte produse decât RAN virtual, astfel încât nu va putea să suplinească echipamentele produse de către actorii excluși.

Astfel, dacă Proiectul de Lege va fi aplicat în sensul excluderii producătorilor din China (respectiv, Huawei și ZTE) de pe piața tuturor echipamentelor aferente rețelelor 5G, România va exclude integral nu doar doi din cei patru jucători de piață, dar și pe cel care este considerat a fi unul din cei mai puternici inovatori (Huawei) și pe principalul contestator de piață (ZTE). Acest lucru ar trebui să ridice îngrijorări semnificative cu privire la potențiale efecte negative asupra concurenței, făcând necesară realizarea unor analize concurențiale aprofundate, pe baza unor informații detaliate privind piața.

Aceste aspecte, împreună cu alți factori, precum existența unor bariere la intrarea pe piață (de exemplu, costurile majore de dezvoltare a unor noi produse), șubrezirea puterii de negociere a cumpărătorilor (rezultată din reducerea masivă a numărului de furnizori și fragmentarea piețelor ca urmare a diferențelor de reglementare între state cu privire la autorizarea producătorilor de echipamente 5G) și incompatibilitatea tehnică actuală dintre echipamente 3-4G și 5G ale diverșilor furnizori, semnalează riscul major ca furnizorii rămași să dobândească putere de piață, fapt ce ar conduce la eventuale abuzuri și respectiv la creșteri de prețuri, încetinirea inovației, scăderea calității etc. În același timp, micșorarea numărului de furnizori ar crește semnificativ riscurile de coluziune anticoncurențială dintre aceștia.
De asemenea, potențiala excludere a producătorilor chinezi (și a unor eventuali alți producători) ca urmare a Proiectului de Lege ar putea afecta piețele de comunicații electronice din aval, putând conduce la majorări de prețuri și întârzieri în implementarea rețelelor 5G.

Nu în ultimul rând, e posibil ca întârzierile în implementarea rețelelor 5G să priveze întreprinderile românești prezente pe diferite piețe de avantajele concurențiale de care s-ar putea bucura alte asemenea întreprinderi din alte țări UE, în care procedura de autorizare a tehnologiei 5G nu ar împiedica implementarea rapidă și/sau la costuri mai mici a serviciilor 5G și a aplicațiilor legate de acestea.

Textul este o opinie a Casei de Avocatură MPR Partners Marvela, Popescu & Asociaţii.

Pentru o analiză detaliată a celor de mai sus a se vedea articolul publicat AICI.