1EUR = 4.7786 RON | Bucureşti 11 º

News

Politica Agricolă Comună a UE a avut efecte negative asupra forţei de muncă din fermele de familie şi de subzistenţă, și în România - studiu

Politica Agricolă Comună a avut şi efecte negative asupra forţei de muncă angajată în agricultuă, în special în defavoarea fermelor de familie, sunt concluziile unor studii realizate pentru Comisia de Agricultură din Parlamentul European. Mai mult, datele indică faptul că numărul fermierilor sub 35 de ani este în scădere, în ciuda fondurilor europene alocate pentru sprijinul tinerilor fermieri.

02 dec, 2019 | ECONOMICA.net

Politica Agricolă Comună (PAC) a avut efecte negative asupra forţei de muncă din cadrul fermelor de familie şi a celor de subzistenţă din România, Cehia, Letonia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, locurile de muncă part time şi cele sezoniere fiind cele mai afectate, arată datele unui studiu realizat de mai mulţi cercetători la cererea Comisiei pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene.

„Concluzia inevitabilă este că, în pofida numeroaselor reforme, sistemele aplicate pentru PAC au ajutat întotdeauna un anumit tip de dezvoltare agricolă, în speţă fermele specializate care practică agricultura intensivă", se arată în documentul citat care face referire la mai multe studii care indică acest lucru.

Potrivit acestora, subvențiile sunt probabil distribuite în mod inegal între fermieri și, prin urmare, fermierii care primesc subvenții relativ mai puține ar putea experimenta o scădere relativă a veniturilor fermei și, prin urmare, angajaţii lor sunt mai încurajați să caute alternative de angajare. De asemenea, fermele care primesc subvenții relativ mai mari au mai multe posibilități de a prelua alte ferme și, prin urmare, de a realiza economii de scară cu o eficiență îmbunătățită în alocarea forței de muncă.

Nu în ultimul rând, confom studiilor, venitul mai mare generat de subvenții poate accelera substituirea forței de muncă cu maşini. Din aceste motive, unul dintre cercetătorii citaţi a susținut că în regiunile cu subvenții ridicate probabilitatea ca muncitorii să caute de muncă în alte domenii este mai mare. Cu toate acestea, aceştia au  sugerat, de asemenea, că efectul PAC asupra ocupării forței de muncă variază datorită intensității relative a sprijinului. 

PAC a crescut veniturile angajaţilor din agricultură

Există însă şi cercetări la care se face referire în studiul CE şi în care se evidenţiază aspectele pozitive ale PAC asupra forţei de muncă în agricultură, mai ales în ceea ce priveşte veniturile angajaţilor. Potrivit sondajelor de opinie, 30% dintre fermele europene ar renunţa la activitatea de bază dacă nu ar primi sprijin financiar extern. Totodată, există cercetări din care a reieşit faptul că apar efecte mixte, în sensul că anumite forme de sprijin încurajează retenţia forţei de muncă în agricultură, în timp ce altele îi determină pe oameni să plece. 

Mai exact, deoarece plățile directe susțin competitivitatea sectorului agricol, reducerea acestora poate duce la reducerea de forță de muncă ca urmare a pierderii competitivității sectorului. Pe de altă, întrucât alocarea mai multor fonduri pentru investiții prin Pilonul II poate stimula toate sectoarele economiei rurale (de exemplu, turism, restaurare) , sectorul agricol poate avea de suferit printr-o scădere a numărului de angajaţi.

Conform unuia dintre cercetători, în cazul României, forţa de muncă ar putea creşte din punct de vedere numeric dacă se sprijină financiar, prin măsuri de dezvoltare rurală, fermele mari.

În întreaga UE, în perioada 2007 - 2017, aproximativ 2,5 milioane de lucrători au părăsit sectorul agricol, ceea ce a dus la o scădere totală a numărului de lucrători agricoli, de la 11,5 milioane în 2007 la 9 milioane în 2017.

La nivel naţional, în jur de 23% din forţa de muncă este angajată de sectorul agricol, în  Bulgaria procentul este de 17.5%; în Grecia de 10.5% şi în Polonia de 10% (Eurostat, 2018). 

Mai puţini tineri fermieri

Contrar sprijinului financiar oferit tinerilor fermieri, studiul CE indică şi o diminuare cu până la 30% a numărului fermierilor sub 35 de ani care conduc o exploataţie agricolă. "Doar un număr limitat de regiuni au raportat creşteri importante în ceea ce priveşte numărul managerilor de fermă tineri, sub 35 de ani, în timp ce în majoritatea regiunilor din România, Bulgaria, Spania, Italia, Danemara,Polonia şi Finlanda s-a înregistrat o reducere semnificativă, de peste 30% a acestora.

Din datele Ministerului român al Agriculturii, numai anul acesta s-a alocat pentru schema de plată pentru tinerii fermieri 23,7 milioane de euro, iar urmare a programului pentru tomate, "1.100 de tineri au renunţat la pribegie".

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO