Raportul global dintre veniturile fiscale și PIB (suma impozitelor și contribuțiilor sociale nete ca procent din PIB) s-a situat la 40,4% în UE în 2024, arată o analiză a Erste Bank.
Raportul dintre impozite și PIB a variat semnificativ în țările UE în 2024, cele mai mari ponderi fiind înregistrate în Danemarca (45,8%).
Austria urmează cu un raport de aproximativ 44%, care este peste media UE27 de aproximativ 41%. Aceste țări au, de obicei, state sociale puternice, beneficii sociale extinse și servicii publice solide, care necesită venituri fiscale mai mari.
Țările din Europa Centrală și de Est au un raport între impozite și PIB sub media UE. Slovenia, Croația și Polonia se situează ușor sub media UE.
Pe de altă parte, România și Bulgaria înregistrează rate mult mai scăzute, de aproximativ 27-30%, ceea ce reflectă o sarcină fiscală comparativ mai redusă.

Rata mai scăzută a veniturilor fiscale în ECE este influențată și de ponderea mai mică a veniturilor din muncă în PIB și de utilizarea limitată a impozitelor pe proprietate și pe mediu în cadrul mixului fiscal global.
În România, colectarea redusă a impozitelor este unul dintre motivele care stau la baza dificultăților fiscale. În plus, diferența de TVA este una dintre cele mai mari din Europa.
Reducerea diferenței de TVA până la media UE ar genera venituri suplimentare pentru bugetul de stat și ar contribui la soluționarea problemei deficitului structural.
În cadrul regiunii, poziția fiscală a Croației este, totuși, una dintre cele mai bune în ceea ce privește deficitul bugetar, întrucât mai multe țări din Europa Centrală și de Est depășesc criteriile de la Maastricht privind deficitul de 3% din PIB cu o marjă mai mare (România, Polonia sau Slovacia).