Retragerile de fonduri de la băncile din Europa Centrală şi de Est au crescut în T1

În perioada ianuarie-martie, instituţiile de creditare care îşi raportează datele la Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) şi-au redus cu 0,7% din PIB poziţiile externe în Europa emergentă (excluzând Rusia şi Turcia), faţă de 0,2% în ultimul trimestru din 2012.

Raportul a fost trimis de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi a fost redactat de un comitet al ‘Iniţiativei Viena’. Pentru a preveni un proces dezordonat de deleveraging (dezintermediere) al băncilor din Europe Occidentală prezente în Europa Centrală şi de Est, BERD a sprijinit ‘Iniţiativa Viena’, creată la începutul anului 2009 de băncile centrale şi guvernele din Europa Centrală şi de Est, autorităţile UE, alături de FMI, Banca Mondiala, BERD, Banca Europeana pentru Investiţii, pentru a preveni eventuale retrageri masive de capital de pe pieţele est-europene, după criza globală provocata de falimentul Lehman Brothers.

‘Estimarea … că al doilea val de retrageri de fonduri se va micşora începând cu mijlocul lui 2011 nu s-a dovedit a fi corectă’, se arată în raport.

Multe bănci din Europa de Est sunt deţinute parţial sau integral de instituţii de creditare din Europa Occidentală, care trebuie să-şi majoreze capitalul pentru a îndeplini noile cerinţe ale autorităţilor de reglementare şi pentru a-şi repara bilanţurile, afectate de criza datoriilor din zona euro. Temerile că aceste bănci se vor retrage pe pieţele lor interne au afectat semnificativ economiile din Europa emergentă.

Studiul arată că instituţiile de creditare şi-au redus fondurile cu până la 5,5% din PIB de la mijlocul lui 2011. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Ungaria (23% din PIB) şi Slovenia (17% din PIB). În primul trimestru din 2013 a continuat procesul de deleveraging (dezintermediere) în aceste state, precum şi în Croaţia, Letonia, Lituania, România şi Ucraina.

‘Există temeri că deteriorarea încrederii pieţelor faţă de statele emergente, care a început în mai, ar putea intensifica ritmul retragerii fondurilor. Rămâne extrem de importantă monitorizarea atentă a procesului de deleveraging şi a riscurilor sistemice din regiune’, se arată în raport.