După patru ani de finanţare masivă în agricultură, prin PNDR. Au luat banii, dar nu respectă standardele comunitare

În urma zecilor de mii de proiecte prin care Uniunea Europeană a pompat în agricultura peste 8,1 miliarde de euro în perioada 2007-2013, au rămas mii de afaceri care încep să funcţioneze sau o duc mai bine. Cu toate acestea, rezultatele concrete sunt foarte departe de ţintele propuse. Spre exemplu, doar o companie din 17 care a luat fonduri pentru a creşte valoarea adăugată a produselor respectă standardele comunitare.
Alina Stanciu - mar, 27 oct. 2015, 22:01
După patru ani de finanţare masivă în agricultură, prin PNDR. Au luat banii, dar nu respectă standardele comunitare

România a reuşit până acum să absoarbă aproximativ 90% din fondurile de peste 8,1 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru sprijinul agriculturii româneşti prin PNDR 2007-2013. Sunt bani care ar trebui să se reîntoarcă în economie de pe sema celor peste 85.000 de fermieri, antreprenori şi autorităţi publice locale deveniţi mai prosperi şi pregătiţi să facă faţă unei concurenţe europene. În realitatete însă, realizările sunt departe de a fi la nivelul targeturilor stabilite, iar fermierii români mai au mult până să respecte condiţiile comunitare. 

Ce au făcut tinerii fermieri în mediul rural

În primul rând, banii europeni prin PNDR au venit în România cu scopul de a ajuta la creşterea competitivităţii sectoarelor agricole şi forestier, iar pentru atingerea acestui obiectiv principal s-au creat mai multe măsuri prin care au fost finanţate diverse proiecte ale fermierilor. Una dintre cele mai importante astfel de măsuri se numeşte „instalarea tinerilor fermieri” şi a presupus încurajarea tinerilor să se mute în mediul rural şi sprijinirea acestora pentru a dezvolta exploataţii eficiente. În total, prin această măsură peste 12.900 de fermieri (95,22% din targetul din PNDR) vor primit în total peste 131,6 milioane de euro bani europeni (34,83% din targetul din PNDR), din care s-au plătit efectiv până la finele lui 2014 în jur de 270,1 milioane de euro.

Ce s-a întâmplat cu aceşti bani?

Fermierii care au finalizat proiectele finanţate de bani europeni au raportat o creştere a valorii adăugate brute (VAB) de 14,9 milioane de euro, adică doar 11,04% din targetul PNDR de 135 de milioane de euro. „Analizând valoarea VAB obținută de beneficiarii care au finalizat proiectele până la sfârșitul anului 2012, se constată că grupa de vârstă cuprinsă între 34 – 40 ani (la data semnării contractului) a înregistrat cele mai mari valori. De asemenea, s-a constatat că jumătate din beneficiarii care au finalizat proiecte în 2014 sunt absolvenți doar de studii liceale, astfel că peste 50% din VAB înregistrată provine din exploatațiile conduse de aceștia”, se arată în raportul anual de progrese privind implementarea PNDR în 2014.

Totodată, volumul total al investiţiilor efectuate de aceşti fermieri se cifrează la 131,6 milioane de euro faţă de 378 de milioane de euro cât era targetul (34,8%), în condiţiile în care aceştia au obligația de a investi minim 30% din grantul primit drept sprijin pentru instalare.

În ceea ce priveşte probleme întâmpinate de beneficiari, jumătate din cei chestionați au răspuns că nu au întâmpinat probleme, iar  restul  au identificat probleme legate de: volumul mare de documente solicitate/desfacerea producției, condiții meteo nefavorabile, prețul ridicat al inputurilor, în special al combustibilului și îngrășămintelor, sistemul de impozitare, lipsa terenurilor intabulate necesare pentru realizarea investițiilor propuse.

Cum s-au modernizat exploataţiile agricole după PNDR

O altă măsură prin care fermierii au fost încurajaţi să se dezvolte prin achiziţionarea de utilaje sau prin adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare se numeşte „modernizarea exploataţiilor agricole” şi a adus un sprijin financiar pentru 3.000 de agricultori (proiecte). Până în decembrie 2014 pe această măsură s-au făcut plăţi în valoare de 555,5 milioane de euro (621,9 milioane de euro dacă punem în calcul şi schema de garantare), din care 470,9 milioane de euro a fost contribuţia FEADR. 

Ce s-a întâmplat cu aceşti bani? 

Potrivit raportului, din cele peste 1400 de proiecte finalizate care au vizat modernizări, doar 471 (33%)  îndeplinesc standardele comunitare, ca urmare a sprijinului. Raportat la targetul PNDR de 20.000 de exploatații rezultă astfel un grad de atingere a obiectivului de 2,36%. De asemenea, valoarea adăugată brută pentru beneficiarii care au finalizat proiectele pe acesată măsură este de 513,3 milioane de euro, faţă de 2,1 miliarde de euro, cât era targetul, sau, altfel spus, gradul de atingere al obiectivului în cazul acestei măsuri a fost de 23,63%.

Totuşi, ca urmare a sprijinului financiar obţinut, 1.181 exploatații au introdus tehnici noi, iar 369 exploatații au introdus produse noi în fluxul tehnologic. De asemenea, în cazul acestei măsuri, volumul total al investiţiilor se cifrează la 2,2 miliarde de euro, peste cei 1,9 miliarde de euro cât prevedea targetul, ceea ce înseamnă că au fost depuse, selectate şi apoi contractate proiecte cu valori semnificativ mai mari decât s-a estimat iniţial.

Fermierii au crescut valoarea produselor, dar nu s-au conformat standardelor UE

De „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, o altă măsură importantă a PNDR ce vizează creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare prin investiţii, au profitat începând cu 2007 aproximativ 1.000 de beneficiari. Aceştia au încasat deja de la stat (bani europeni plus co-finanţarea de la bugetul de stat), până la 31 decembrie 2014, aproximativ 440 de milioane de euro din alocarea totală de 963,2 milioane de euro şi au făcut investiţii totale de 1,9 miliarde de euro, faţă de targetul PNDR de 2,3 miliarde de euro (80,5%).  

În schimb, din cele 541 de proiecte finalizate până la finele lui 2014, doar 37 au transformat  întreprinderile care le-au implementat  în companii care respectă standarde comunitare ca urmare a sprijinului financiar obţinut (6,8%). Raportat la targetul PNDR de 3.205 de întreprinderi rezultă un grad de atingere a obiectivului de 1,15%. Aceasta cu toate că, urmare a sprijinului financiar obţinut, 414 întreprinderi au introdus tehnici noi, iar 231 întreprinderi au introdus produse noi.

În ceea ce priveşte valoarea adăugată brută câştigată în urma infuziei de capital european, aceasta se cifrează la 489,55 milioane de euro aferentă proiectelor finalizate până în prezent în cadrul acestei măsuri. Raportat la targetul PNDR de 628 milioane de euro, rezultă un grad de atingere a obiectivului de 77,95%. „Principala problemă identificată a fost cea a asigurării cofinanțării și dificultatea obținerii unor credite. S-au identificat și probleme legate de: volumul mare de documente solicitate și dificultăți în înțelegerea cerințelor privind întocmirea proiectelor/comisioane și dobânzi la credite ridicate, diferențele de curs valutar/criza economică/concurență. Circa 80% dintre beneficiarii măsurii 123 care au finalizat proiecte în 2014, au declarat că au accesat un credit pentru asigurarea co-finanțării, restul beneficiarilor au uzat numai de surse proprii sau de alte surse”, se mai arată în raport.

Ce s-a întâmplat cu fermele de subzistenţă

Una dintre problemele majore ale agriculturii româneşti, fermele de subzistenţă, ar fi trebuit să îşi găsească soluţia în urma celor 357,5 milioane de euro alocaţi, din care s-au plătit deja, până în decembrie 2014, aproximativ 284,5 milioane de euro. Peste 58.100 de ferme mici vor beneficia de aceşti bani (proiecte aprobate) pentru a putea intra pe piaţa liberă. Din acestea, doar 6.700 de exploatații și-au crescut producția destinată comercializării cu minim 20%, îndeplinind condiția din fișa măsurii, gradul atingerii obiectivului fiind de 13,17%.

 

Te-ar mai putea interesa și
BTA: Traficul pe podul Vidin-Calafat a atins cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani
BTA: Traficul pe podul Vidin-Calafat a atins cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani
Traficul pe podul peste Dunăre care face legătura între oraşul Vidin din Bulgaria şi oraşul Calafat din România este de două-trei ori peste nivelul normal, atingând cea mai ridicată valoare......
Mol a plătit banii datoraţi de Rusia Ucrainei pentru reluarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba
Mol a plătit banii datoraţi de Rusia Ucrainei pentru reluarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba
Mol, cea mai mare companie de rafinare din Ungaria, a anunţat miercuri că a plătit ea tarifele de tranzit datorate de ...
Drumul Expres Craiova – Pitești: Umbrărescu a primit autorizație de construire pentru tronsonul 4
Drumul Expres Craiova – Pitești: Umbrărescu a primit autorizație de construire pentru tronsonul 4
Miercuri, 10 august 2022, a fost emisă autorizația de construire pentru tronsonul 4 (km 89+300 – km 116+500) din Drumul ...
Litoralul se pregăteşte pentru cel mai aglomerat weekend din acest sezon. Peste 200.000 turişti sunt aşteptaţi la mare în minivacanţa de Sfânta Maria
Litoralul se pregăteşte pentru cel mai aglomerat weekend din acest sezon. Peste 200.000 turişti sunt aşteptaţi la mare ...
Hotelurile din staţiunile de la Marea Neagră vor fi ocupate aproape în totalitate la finalul acestei săptămâni, când ...