Ridicarea MCV depinde de cât de repede pot fi îndeplinite ireversibil recomandările CE. Tendinţa de luptă împotriva corupţiei continuă – raport

Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani a continuat şi în ultimul an, iar încheierea monitorizării depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, la discutarea Raportului MCV privind România, scrie News.ro.
Economica.net - mie, 25 ian. 2017, 10:05
Ridicarea MCV depinde de cât de repede pot fi îndeplinite ireversibil recomandările CE. Tendinţa de luptă împotriva corupţiei continuă - raport

„În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE şi a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat şi în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri rămase care trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV şi, în consecinţă, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker. Celeritatea acestui proces depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea şi garanţiile interne necesare pentru a duce la bun sfârşit reformele necesare şi pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor”, a spus Timmermans.

Conform Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Comisia a publicat miercuri, 25 ianuarie, cel mai recent raport pe care l-a elaborat în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) privind România, iar la 10 ani de la instituirea MCV, a făcut un bilanţ al măsurilor întreprinse de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, al realizărilor, al provocărilor nedepăşite încă şi al acţiunilor care sunt în continuare necesare pentru încheierea monitorizării în cadrul MCV.

„Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 şi 2016 au evidenţiat o tendinţă pozitivă şi un bilanţ care indicau progrese importante şi sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendinţă este confirmată în raportul din 2017, înregistrându-se în continuare un bilanţ solid al instituţiilor judiciare şi un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupţiei. O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida unor perioade în care reformele şi-au încetinit ritmul şi au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcţia îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV. De asemenea, Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV şi alte domenii ale dreptului UE”, notează Reprezentanţa CE.

Cu toate acestea, o serie de aspecte esenţiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă soluţionate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referinţă sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Prin urmare, raportul identifică o serie de recomandări esenţiale menite să conducă la încheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandări se axează pe responsabilitatea şi răspunderea autorităţilor româneşti şi pe garanţiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor.

„Încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker, depinde de celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei şi de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent. Comisia va colabora îndeaproape cu autorităţile române, va acorda sprijin în cazul în care este necesar şi va evalua progresele realizate către sfârşitul anului 2017”, se arată în comunicatul Reprezentanţei CE.

 

Rapoartele MCV pe Justiţie pentru România (2007-2016)

Raportul MCV pentru România prezentat de Comisia Europeană la 27 ianuarie 2016 a arătat că România a înregistrat progrese la mai multe capitole, dar a menţionat totodată că sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei continuă să fie o problemă pentru România, susceptibilă de a da naştere la o serie de mişcări de stradă. Comisia a mai subliniat că MCV continuă să joace un rol important în România, fiind un motor al reformelor şi încurajând menţinerea unei coerenţe a rezultatelor, potrivit site-ului http://europa.eu/.

Comisia a amintit de protestele de la finalul anului 2015, arătând că aceste mişcări au arătat că populaţia este direct interesată de lupta împotriva corupţiei. Cu privire la Agenţia Naţională de Integritate (ANI), raportul a amintit de demisia preşedintelui Agenţiei ca urmare a anchetării sale de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), dar a apreciat faptul că imaginea instituţiei nu a avut de suferit de pe urma acestui eveniment.

Parlamentul trebuie să facă eforturi şi să nu mai dea avize negative la solicitările procurorilor privind urmărirea penală sau reţinerea şi arestarea preventivă a unor parlamentari, s-a mai arătat în Raportul MCV din 2016.

În raport s-a mai arătat că urmează un an de test pentru sistemul judiciar din România, în condiţiile în care în 2016 urmau să expire mandatele procurorilor şefi şi să aibă loc alegeri pentru CSM.

***

România este monitorizată de Comisia Europeană la capitolul Justiţie şi Afaceri Interne, de la 1 ianuarie 2007, de când a devenit stat membru al UE. Monitorizarea României în domeniul Justiţiei a intervenit în contextul în care, la 1 ianuarie 2007, în România persistau anumite deficienţe în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, care puteau împiedica, în opinia oficialilor europeni, aplicarea efectivă a legislaţiei, a politicilor şi a programelor europene, mai scrie ec.europa.eu.

Comisia a introdus astfel un mecanism fără precedent, de cooperare şi verificare aplicat doar Bulgariei şi României, în vederea monitorizării evoluţiilor în domeniile Justiţie şi Afaceri interne. Mecanismul de Cooperare şi de Verificare instituit asupra României este reglementat prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei, din 13 decembrie 2006.

În cadrul acestui mecanism, Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini România în vederea remedierii deficienţelor din justiţie, dar şi de a verifica periodic progresele în raport cu cele patru obiective de referinţă stabilite pentru reforma sistemului de justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei.

Cele patru obiective de referinţă pe care România trebuie să le atingă, pentru a fi ridicată monitorizarea asupra României, sunt: consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie (1); instituirea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancţiuni disuasive (2); înlăturarea corupţiei la nivel înalt (3); înlăturarea corupţiei la nivelul administraţiilor locale (4).

În vederea realizării monitorizării pe Justiţie şi Afaceri Interne, Comisia Europeană elaborează, anual, rapoarte, în care analizează evoluţiile şi face recomandări pentru îmbunătăţirea celor patru capitole.

***

Rapoartele Comisiei din perioada iunie 2007-iulie 2010 au apreciat rezultatele pozitive ale DNA, în anchetarea corupţiei la nivel înalt, dar au criticat faptul că aceleaşi rezultate nu au putut fi înregistrate şi în sistemul instanţelor judecătoreşti. În Rapoartele din perioada iulie 2009-iulie 2010, Comisia a mai apreciat activitatea ANI, înfiinţată pentru a controla averile demnitarilor.

În raportul anual, prezentat de Comisia Europeană, la 20 iulie 2010, se arăta că România nu a făcut eforturi suficiente pentru a sprijini procesul de reformă a justiţiei. Un atac dur din partea executivului comunitar a fost adus în privinţa amendamentelor la ANI, votate în Parlament, la 30 iunie 2010, şi pe care Comisia le-a considerat un grav pas înapoi. Comisia a cerut României să îşi onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legale pentru redobândirea atribuţiilor iniţiale ale ANI.

În Raportul intermediar, din 18 februarie 2011, CE şi-a menţinut aprecierile la adresa DNA şi a salutat modificările aduse la Legea ANI. De asemenea, Raportul a criticat Parlamentul pentru că a redus bugetul ANI şi pentru că a dat vot negativ în privinţa unor miniştri sau parlamentari anchetaţi.

Raportul anual al Comisiei din 20 iulie 2011 arăta că România a făcut paşi semnificativi pentru ameliorarea eficienţei sistemului său judiciar, dar că este nevoie de acţiuni urgente pentru accelerarea unui număr important de procese de corupţie la nivel înalt. De asemenea, Comisia Europeană a făcut României, în cadrul celui de-al cincilea Raport anual, 14 recomandări pe care ţara noastră să le ia în calcul până la prezentarea următorului Raport, în iulie 2012.

În privinţa Raportului intermediar pe justiţie din 8 februarie 2012, Comisia arăta că lupta împotriva corupţiei la nivel înalt este încă pusă sub semnul întrebării, reproşându-se nivelul minim de pedepse acordat. Activitatea ANI şi a DNA au fost în continuare apreciate, deşi raportul atrăgea atenţia asupra tentativelor din Parlament de a reduce din puterile ANI.

Raportul anual din 18 iulie 2012 a fost unul special, pentru că nu a analizat doar progresele justiţiei pe anul în curs, ci s-a referit la ultimii cinci ani în care Mecanismul de Cooperare şi Verificare s-a aplicat României şi Bulgariei. Pentru prima dată de la instituirea MCV, din 2007, Comisia a anunţat că va mai adopta un raport până la finalul anului 2012, ‘date fiind incertitudinile politice actuale’. Potrivit Comisiei, în acel raport special, urma să se analizeze ‘dacă au fost rezolvate problemele privind statul de drept şi independenţa sistemului judiciar, în legătură cu care Comisia şi-a exprimat îngrijorarea, şi dacă a fost restabilit echilibrul democratic’. CE a mai precizat, în raport, că s-au înregistrat progrese relevante în ultimii ani în domeniile Justiţie şi Afaceri Interne, dar că încă nu s-au atins obiectivele MCV, stabilite în 2006.

Pe lângă evaluarea tehnică a celor patru obiective ale MCV, Raportul din 18 iulie 2012 a făcut şi unele aprecieri politice, atrăgând atenţia asupra mai multor măsuri luate de autorităţile din România în contextul procedurii de suspendare a Preşedintelui României, în perioada 2-17 iulie 2012: modificarea Legii Curţii Constituţionale, modificarea Legii referendumului, revocarea Avocatului Poporului, revocarea preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului. ‘Deşi prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică probleme serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate’, se arăta în Raportul CE.

Raportul pe Justiţie al Comisiei Europene, prezentat la 30 ianuarie 2013, a fost din nou unul special, fiind structurat în două părţi: ‘Respectarea statului de drept şi independenţa Justiţiei’ (a cuprins recomandările speciale, de ordin politic) şi ‘Reforma sistemului judiciar, integritate şi lupta împotriva corupţiei’ (a cuprins cele patru obiective tehnice specifice ale MCV). În ceea ce priveşte cele zece recomandări politice făcute de Comisie în Raportul anterior, din 18 iulie 2012, Raportul special 30 ianuarie 2013 arăta că ţara noastră a pus în aplicare doar unele dintre recomandările politice ale Comisiei, precum respectarea Constituţiei şi a deciziilor Curţii Constituţionale.

Cu privire la cele patru obiective tehnice ale MCV (benchmark-uri), Raportul din 30 ianuarie 2013 a arătat că progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referinţă, astfel încât Comisia să decidă încetarea MCV, nu sunt încă prezente. S-a mai atras atenţia asupra faptului că nu există un calendar cert cu privire la punerea în aplicare a codurilor şi că s-au înregistrat progrese foarte limitate în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel local. Activitatea Ministerului Public, a DNA şi a ANI au fost apreciate şi în acest Raport special.

În evaluarea conţinută de Raportul din 22 ianuarie 2014, prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, a apreciat că România se află ‘pe drumul cel bun’. În timp ce Avocatul Poporului şi Parlamentul au fost criticate, instituţii precum ANI, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii au fost apreciate. Astfel, Parlamentului i s-a reproşat că nu a respectat mai multe decizii ale Curţii Constituţionale şi că nu a accelerat procedura asupra unor proiecte de lege care au ca obiect integritatea, iar Avocatul Poporului a fost criticat pentru faptul că nu s-a implicat în contestarea ordonanţei de urgenţă privind migraţia aleşilor locali.

Raportul Comisiei din 28 ianuarie 2015 sublinia faptul că România a continuat să facă progrese în Justiţie şi lupta anticorupţie, în ultimul an, însă Parlamentul a fost reticent în aplicarea deciziilor instanţelor şi nu a respectat un calendar clar în privinţa procedurii de trimitere în judecată a parlamentarilor. Pe de altă parte, Raportul a evidenţiat că ‘acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut o dinamică remarcabilă’.

Te-ar mai putea interesa și
Am plătit cu cardul cumpărături de 128 de miliarde de lei în doar șase luni. Ritmul de creștere este uriaș. Șeful VISA spune tot despre programul dedicat femeilor antreprenor
Am plătit cu cardul cumpărături de 128 de miliarde de lei în doar șase luni. Ritmul de creștere este uriaș. Șeful ...
Bazându-se pe datele BNR, Cătălin Crețu, director general pentru Bulgaria, Croația, România și Slovenia al Visa, arată într-un interviu acordat Economica.net că valoarea plăților cu......
Capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti a crescut, în această săptămână, cu peste două miliarde de lei
Capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti a crescut, în această săptămână, cu peste două miliarde de lei
Capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a crescut, în această săptămână, cu peste 2,22 miliarde de lei, până ...
Debitul Dunării la intrarea în ţară va ajunge la 4.000 mc/s, mult sub media lunii iulie
Debitul Dunării la intrarea în ţară va ajunge la 4.000 mc/s, mult sub media lunii iulie
Debitul Dunării la intrarea în ţară va atinge valoarea de 4.000 mc/s la finele săptămânii viitoare, situându-se sub ...
Drumul de mare viteză Bucureşti-Giurgiu: Compania de drumuri va lansa caietul de sarcini în consultare
Drumul de mare viteză Bucureşti-Giurgiu: Compania de drumuri va lansa caietul de sarcini în consultare
Caietul de sarcini pentru Autostradă/Drum Expres Bucureşti-Giurgiu (etapa studiului de fezabilitate) va fi lansat în consultare ...