ROBOR din nou sub presiune: noi cerinţe de lichiditate pentru bănci, chiar şi pentru plasamentele sub o lună

Un proiect de Regulament supus dezbaterii publice de către BNR va transpune în practică două directive europene care cer indicatori de lichiditate supraunitari, chiar şi pentru creditele acordate pe termen foarte scurt şi pentru cele care nu au un grafic prestabilit de tragere a împrumutului.

Conform proiectului de regulament, indicatorul de lichiditate 1 va fi valabil de la 1 ianuarie 2018 şi pentru creditele sub o lună (deşi aici BNR spune că acest indicator trebuie calculat de fiecare bancă doar în scop de monitorizare), 3 luni, 6 luni, etc şi vor fi raportate separat, atât pentru activele în lei cât şi pentru cele în valută.

Necesitatea acoperirii cu active lichide şi a creditelor pe termen scurt sau foarte scurt va face necesară îmbunătăţirea lichidităţilor pe termen foarte scurt pentru fiecare bancă în parte. Conform uzanţei, îmbunătăţirea indicatorilor de lichiditate, în special pe termen foarte scurt, se realizează prin împrumuturi între bănci pe piaţa interbancară.

După cum BNR a declarat în mai multe rânduri există bănci care au supralichiditate şi nu au unde plasa banii, dar există şi câteva bănci mici care au ceva probleme de lichiditate sau expuse puternic pe creditul de consum, sau sunt aşa numitele bănci „dormante”, acele bănci care nu prea mai au mare activitate în sistem, nici pe zona de credite, nici pe cea de depozite, dar vor avea cerinţe suplimentare de reglementare de anul viitor.

Goana după împrumuturi interbancare, în anumite perioade din lună, pentru a constitui acel indicator supraunitar de lichiditate va aduce noi presiuni asupra indicelui de dobândă ROBOR, deşi surse din piaţa bancară spun că aceste presiuni vor fi marginale deoarece şi băncile care ar avea probleme cu lichiditatea imediată sunt de talie mică.

Indicele ROBOR este stabilit zilnic de tranzacţiile interbancare, iar cel la 3 luni şi la 6 luni este relevant pentru creditele în lei ale persoanelor fizice şi juridice. Odată cu creşterea perspectivelor inflaţioniste şi apariţiei unui deficit de lichiditate pe piaţa intebancară generat de mai mulţi factori, printre care şi necesarul constituirii rezervelor minime obligatorii în jurul datei de 23 ale fiecărei luni, indicele ROBOR% la 3 şi şase luni, aproape s-a triplat în ultimele patru luni. Efectul a fost creşterea ratelor, în special la creditele ipotecare care au dobânda legată de acest indice.

„Proiectul de Regulament privind modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 25/2011 privind lichiditatea instituţiilor de credit are în vedere modificarea tratamentului angajamentelor de creditare date clienților care nu sunt clienți financiari pentru care nu sunt prevăzute grafice estimative de trageri. De asemenea, proiectul regulamentului prevede ca pentru banda de scadență de până la o lună instituțiile de credit trebuie să calculeze indicatorul de lichiditate doar în scop de monitorizare. Ca urmare a modificării tratamentului acestor elemente s-a elaborat și proiectul de Ordin privind modificarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 22/2011 privind raportarea situaţiilor referitoare la indicatorul de lichiditate şi riscul mare de lichiditate”, explică banca centrală .

Directiva Europeană a permis totuşi o adaptare mai lungă a instituţiilor de credit la acest indicator, din 2013 până în 2018, băncile crescând treptat gradul de acoperire cu lichidităţi a creditelor de toate tipurile. Astfel, indicatorul de lichiditate a crescut treptat de la 0,20 la 0,40, 0,60 şi 0,80 grad de acoperire cu active lichide a creditelor acordate, tocmai pentru a fi evitate anumite şocuri. De la 1 ianuarie 2018, gradul de acoperire cu active lichide a creditelor trebuie să fie de unu la unu.