România a atras 7,6 de miliarde de euro din fondurile pe dezvoltare rurală. Gradul de absorbţie este de 87%

România a ajuns la un grad de absorbţie de 87% din fondurile europene alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, iar sumele plătite până în prezent beneficiarilor au depăşit 7,6 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
Economica.net - vin, 21 aug. 2015, 15:20
România a atras 7,6 de miliarde de euro din fondurile pe dezvoltare rurală. Gradul de absorbţie este de 87%

‘AFIR a plătit peste 7,6 miliarde euro către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 care au depus până în prezent cereri de plată pentru decontarea cheltuielilor efectuate, iar prin plăţile efectuate s-a ajuns la un grad de absorbţie de aproximativ 87% din totalul fondurilor europene alocate României de Uniunea Europeană pentru perioada de programare 2007 – 2013’, au precizat reprezentanţii AFIR.

De la demararea PNDR în anul 2008, AFIR a primit şi verificat peste 150.000 cereri de finanţare, în valoare de peste 18,5 miliarde de euro, dintr-un total disponibil de 5,9 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor de investiţii. Până la această dată au fost contractate peste 85.000 de proiecte de investiţii pentru a primi finanţare nerambursabilă, valoarea totală a fondurilor alocate fiind de 5,7 miliarde de euro.

‘Pe lângă infuzia clară şi fără echivoc a peste 7,6 miliarde de euro în dezvoltarea şi modernizarea agriculturii şi a infrastructurii rurale, fondurile europene au asigurat creşterea nivelului de trai pentru cei care locuiesc în spaţiul rural, prin dezvoltarea nu doar a economiei rurale, ci şi a întregului spaţiu rural. PNDR a prevăzut şi investiţii în servicii, în utilităţi şi în susţinerea tuturor activităţilor din spaţiul rural. În ceea ce priveşte agricultura, până în prezent, 73.000 de fermieri au beneficiat de fondurile alocate prin PNDR, iar numărul exploataţiilor agricole din sectoarele vegetal şi animal sprijinite a fost de 2.597’, menţionează reprezentanţii AFIR.

Potrivit sursei citate, banii acordaţi au fost investiţi în 44.794 de hectare protejate de inundaţii şi 318.794 hectare modernizate şi reabilitate din punct de vedere al infrastructurii de irigaţii. Aceşti bani se regăsesc, de asemenea, în cele peste 100.000 de locuri de muncă create în spaţiul rural, în cei peste 3.600 de km de drumuri agricole şi forestiere construite şi înseamnă, de asemenea, că peste 3 milioane de locuitori din zona rurală beneficiază de infrastructura rurală creată şi modernizată prin măsura de renovare şi dezvoltarea satelor. Pentru locuitorii spaţiului rural au fost construiţi 7.245 km de reţea de alimentare cu apă şi canalizare. Impactul PNDR se poate măsura şi prin prisma celor 3.133 IMM-uri non-agricole şi a celor 1.684 proiecte care presupun activităţi turistice finanţate prin program, care au stat la baza revigorării sustenabile a economiei rurale.

‘Nevoia de modernizare a satelor româneşti este foarte mare, raportată la alocarea financiară care a fost disponibilă în această perioadă de 7 ani. Nu se poate însă nega faptul că sprijinul financiar obţinut până în prezent de către comunităţile rurale a dus la rezultate care au efect benefic asupra vieţii locuitorilor din mediul rural’, au precizat reprezentanţii AFIR.

O parte din bani au fost investiţi în modernizarea a 3.862 de kilometri de drumuri comunale în cadrul a 389 proiecte. Restul de bani au fost acordaţi proiectelor care au prevăzut înfiinţarea, extinderea şi modernizarea a 2.900 kilometri de reţea de alimentare cu apă şi a 4.345 kilometri de reţea de canalizare (272 proiecte). Refacerea şi modernizarea infrastructurii culturale şi sociale au fost prevăzute în 3 proiecte care au avut acest obiectiv. Alţi 723 kilometri de drumuri comunale afectate de inundaţii în anul 2010 au fost refăcuţi prin 158 proiecte.

De asemenea, o dinamică importantă în interesul pentru obţinerea fondurilor PNDR l-au arătat tinerii fermieri. Astfel, pentru Măsura 112 ‘Instalarea tinerilor fermieri’ au fost semnate contracte de finanţare cu 12.863 tineri fermieri, în valoare de 324 milioane de euro, iar plăţile efectuate către aceştia depăşesc 287 milioane de euro.

Pentru Măsura 121 ‘Modernizarea exploataţiilor agricole’, AFIR a încheiat 2.919 contractate pentru finanţarea proiectelor de investiţii cu 813 de milioane de euro, iar plăţile totale efectuate au ajuns la aproximativ 610 de milioane de euro.

Potrivit datelor AFIR, pe Măsura 123 ‘Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere’, prin care 2.639 beneficiari au solicitat fonduri europene, au fost semnate 976 contracte de finanţare cu o valoare totală nerambursabilă de peste 656 milioane de euro. Pentru beneficiarii acestei măsuri au fost efectuate plăţi de aproximativ 469 milioane de euro.

‘Deşi situaţia de declin prin care trece suprafaţa împădurită pe care ţara noastră o deţine ar fi trebuit să însemne o motivaţie serioasă pentru plantarea de arbori, Măsura 221 ‘Prima împădurire a terenurilor agricole’, a suscitat un interes destul de mic, fiind depuse doar 52 cereri de finanţare, din care au fost contractate 23 proiecte cu o valoare nerambursabilă de 1,5 de milioane de euro’, au subliniat specialiştii AFIR.

Măsura 312 privind sprijinul pentru crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor a înregistrat 9.499 de cereri de finanţare depuse, fiind contractate până în prezent 2.869 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 364 milioane de euro. Până în prezent au fost efectuate plăţi în valoare de aproximativ 276 de milioane de euro.

De asemenea, turismul rural şi agroturismul din România datorează o bună parte din dezvoltarea sa fondurilor europene implementate prin Agenţie. Continuând succesul înregistrat de Programul SAPARD, pentru ‘Încurajarea activităţilor turistice’ (Măsura 313) au fost contractate 1.467 de proiecte, în valoare de peste 206 de milioane de euro. ‘Pentru proiectele finanţate prin această Măsură au fost plătiţi aproximativ 101 milioane de euro. Din investiţiile făcute de beneficiarii Măsurii 313 se constată o mai mare importanţă acordată părţii de agrement aferentă serviciilor turistice, lucru care denotă o maturizare accelerată a modalităţii de abordare în acest sector’, spun reprezentanţii AFIR.

În ceea ce priveşte măsura de renovare şi dezvoltare a satelor (Măsura 322) au fost depuse peste 3.317 de cereri de finanţare în valoare de peste 7,64 de miliarde de euro, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri până în anul 2013, respectiv 1,60 de miliarde de euro fiind astfel depăşită de peste 4 ori. Au fost contractate până în prezent 867 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 1,7 de miliarde de euro, fiind plătiţi peste 1,43 miliarde euro.

PNDR 2007 – 2013 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală prin PNDR este de 9,67 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2013, bani europeni care trebuiau contractaţi până la finele lui 2013, dar care pot fi plătiţi până la sfârşitul lui 2015.

Te-ar mai putea interesa și
Kârgâzstanul a blocat de astăzi funcționarea TikTok, pentru a proteja sănătatea copiilor. Organizațiile neguvernamentale denunță cenzura impusă de Guvern
Kârgâzstanul a blocat de astăzi funcționarea TikTok, pentru a proteja sănătatea copiilor. Organizațiile neguvernamentale ...
Aplicaţia TikTok nu mai funcţionează începând din această joi în Kârgâzstan, la cererea serviciilor de securitate ale acestei ţări din Asia Centrală, care au justificat-o prin necesitatea......
Daniela Dărăban (ACUE): Eficienţa energetică rămâne cel mai bun combustibil pe care această ţară îl are, după care vorbim de investiţii în noi resurse
Daniela Dărăban (ACUE): Eficienţa energetică rămâne cel mai bun combustibil pe care această ţară îl are, după ...
Eficienţa energetică reprezintă cel mai bun combustibil şi abia apoi vorbim despre investiţii în noi resurse, iar în ...
Deși în scădere față de anul trecut, prețurile ouălor continuă să fie ridicate pentru buzunarele românilor
Deși în scădere față de anul trecut, prețurile ouălor continuă să fie ridicate pentru buzunarele românilor
Perioada Sărbătorii de Paște este unul dintre cele două evenimente importante din perspectivă religioasă ce pot reprezenta ...
Jumătate dintre români preferă în casă temperaturi între 22 și 24 de grade și chiar peste – studiu E.On
Jumătate dintre români preferă în casă temperaturi între 22 și 24 de grade și chiar peste – studiu E.On
Interesul românilor pentru reducerea consumului de energie a crescut semnificativ în ultima perioadă, circa 80% dintre ...