România iese, treptat, din topul european al sărăciei. Centrul ţării nu mai este pe lista celor mai sărace zone din UE

România iese, pas cu pas, din topul european al sărăciei, dominat de ţări din estul fost-comunist. Nu mai figurăm cu şase regiuni în clasamentul celor mai sărace 20 de zone din Uniunea Europeană, ci doar cu cinci, reiese din cel mai recent raport Eurostat privind nivelul de trai din cele 28 de state membre. Acelaşi studiu ne spune că bucureştenii trăiesc, în medie, la fel de bine ca nemţii, olandezii sau danezii.
Economica.net - mar, 26 mai 2015, 15:11
România iese, treptat, din topul european al sărăciei. Centrul ţării nu mai este pe lista celor mai sărace zone din UE

România apare cu cinci regiuni în topul celor mai sărace 20 de zone din UE la nivelul anului 2013, calculat în funcţie de Produsul Intern Brut (PIB) per capita exprimat în standardul puterii de cumpărare, potrivit unui raport publicat recent de Eurostat. În studiul similar dat publicităţii cu un an în urmă, bazat pe datele din 2011, aproape toată România, respectiv şase regiuni cu excepţia judeţelor din regiunea Vest şi a zonei Bucureşti-Ilfov, apărea în topul sărăciei.

Astfel, indicele puterii de cumpărare din regiunea Centru (judeţele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș şi Sibiu) a ajuns în 2013 la 51% din media UE, faţă de 45% în 2011, şi a ieşit din topul celor mai sărace 20 de regiuni din UE.

Cele cinci regiuni din România care rămân în topul sărăciei sunt Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava şi Vaslui), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt şi Vâlcea), Sud Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova şi Teleorman), Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj), respectiv Sud-Est Dobrogea (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea şi Tulcea).

Cel mai bine trăiesc locuitorii din zona Bucureşti-Ilfov şi cei din regiunea Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș).

Sudiul Eurostat indică totodată convergenţa puterii de cumpărare către media UE în toate regiunile României faţă de nivelurile din 2011.

De asemenea, indicele puterii de cumpărare din zona Bucureşti-Ilfov este de 131% din media UE, nivel care plasează Capitala peste cifrele medii la nivel naţional din Franţa (107%), Germania (122%) sau Danemarca (124%).

Consultaţi galeria foto ataşată pentru date comparative privind evoluţia puterii de cumpărare din România raportată la media UE în anii 2011, 2012 şi 2013. (Click pe imagini pentru afişare la mărimea optimă).

Te-ar mai putea interesa și
Schimburile comerciale ale României cu cea mai mare economie europeană au crescut cu 5,7% anul trecut
Schimburile comerciale ale României cu cea mai mare economie europeană au crescut cu 5,7% anul trecut
Schimburile comerciale cu bunuri între Germania şi România au însumat anul trecut 42,6 miliarde de euro, consemnând o creştere cu 5,7%, a anunţat marţi Camera de Comerţ şi Industrie......
Schwarz IT, compania de IT a Lidl și Kaufland, își schimbă denumirea și anunță angajări în România
Schwarz IT, compania de IT a Lidl și Kaufland, își schimbă denumirea și anunță angajări în România
Schwarz Digits, divizia IT și digitală a grupului, face un nou pas în modul în care își organizează activitățile ...
Cât timp estimează Israelul că va dura războiul împotriva Iranului
Cât timp estimează Israelul că va dura războiul împotriva Iranului
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Nadav Shoshani, a declarat marţi că războiul, început împreună cu SUA ...
Austriecii de la Enery atrag o finanțare verde sindicalizată de 460 milioane de euro pentru proiectul fotovoltaic mare, de 534 MW și stocare de 1 GWh, de la Ogrezeni
Austriecii de la Enery atrag o finanțare verde sindicalizată de 460 milioane de euro pentru proiectul fotovoltaic mare, ...
Austriecii de la Enery atrag o finanțare verde sindicalizată de 460 milioane de euro pentru proiectul fotovoltaic mare, ...