România se promovează în Finlanda. Ce şanse avem să atragem turiştii cu bani din Scandinavia

Cei mai mulţi turişti străini pe care îi atrage România provin din Germania, Israel, Italia, dar şi din Franţa sau SUA, acestea fiind printre pieţele ţintă, dar printre care se numără şi ţările scandinave, arată strategia „Viziunea de Dezvoltare și Marketing a Autorității Naționale pentru Turism”, publicată recent pe site-ul propriu. 

O comparaţie cu datele prezentate în document arată că nordicii alocă printre cei mai mulţi bani pe vacanţe. 

Cât cheltuie nordiciii pe vacanţe 

Cele patru pieţe ţintă – Suedia, Norvegia, Danemarca şi Finlanda, au în total circa 26 de milioane de locuitori, iar cei mai mulţi bani îi alocă pe vacanţe norvegienii. În 2015, nordicii au dat pe vacanţe 35 de miliarde de euro doar în 2015, mai arată datele citate. 

Cei mai mulţi turişti din ţările nordice au venit din Suedia, în număr de 9.686, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru primele şase luni din 2016. Aceştia sunt urmaţi de norvegieni, în număr de 6.376, danezi, 5.921 şi finlandezi, în număr de 3.303 de turişti. 

De remarcat, nordicii au preferat călătoriile cu avionul într-o proporţie covârşitoare. Toţi finlandezii care ne-au vizitat în prima jumătate a anului trecut au venit aici cu avionul. În cazul norvegienilor, doar 18 au ales alte mijloace de transport. Cei mai mulţi dintre danezi şi suedezi au preferat tot transportul cu avionul. 

În afară de norvegieni, restul nordicilor au venit în România pentru afaceri, iar la capitolul cei mai mulţi bani cheltuiţi pe călătoria în România fruntaşi sunt norvegienii, cu o medie de 4.987 euro/persoană, mai arată datele INS. Aceştia sunt urmaţi de suedezi, care au cheltuit în medie 4.013 euro, danezi, cu 2.628 euro şi finalndezi, cu 2.210 euro. 

Ce ne trebuie să-i atragem pe nordici 

„Şanse pentru a atrage turişti din orice destinaţie, există. Este important, în primul rând, să se facă promovare. Fără promovare, şansele sunt zero”, spune Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Anul trecut, România a avut un buget de promovare de doar două milioane de euro, şi cheltuim mai puţin bani decât ţările din regiune. 

„În al doilea rând, trebuie să existe transport direct, charterele fiind cele mai atractive. În functie de aceste variabile, putem să aducem turişti dintr-o ţară sau alta. În acest moment, şansele de a aduce turişti mai mulţi din aceste zone sunt destul de mici”, a mai declarat pentru ECONOMICA.NET, Alin Burcea, care este şi proprietarul Paralela 45, cu afaceri de 44 de milioane de euro în 2016. 

Ce legături directe avem spre Nord 

Pe lângă zborurile directe din Bucureşti spre Stockholm, Suedia, oferite de Blue Air, din 2 iunie, compania introduce şi zboruri directe între Bucureşti şi Copenhaga, Danemarca. Din toamna anului trecut, şi Wizz Air a introdus zboruri spre Billund, Danemaraca, pe lângă zborurile oferite deja spre Oslo, Norvegia. 

Acestea sunt singurele legături directe între România şi ţările nordice. O destinaţie pe care operatorii aerieni nu o exploatează este Helsinki, Finlanda. 

Bucureştiul a fost legat în trecut de capitala Finlandei. Dar, odată cu închiderea operaţiunilor Nokia în România, şi compania aeriană Finnair, care efectua zece zboruri pe săptămână, a renunţat la această rută, pe fondul evident al neprofitabilităţii.

20.457 de rezervări indirecte au fost efectuate în 2015 pentru zborurile de la Bucureşti spre Helsinki, arată datele OAG, o companie de informaţii în domeniul aviaţiei. Ruta Bucureşti – Helsinki era a doua piaţă spre care s-au făcut rezervări indirecte, după ruta Bucureşti – Marsilia, cu peste 23.000 de rezervări indirecte.