România trece vara fără FMI, la limită! Moody’s ne mai dă și ea o ultimă șansă: Rating confirmat. Marele examen vine în octombrie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ca și Fitch înaintea sa, Moody’s își însoțește decizia de mari rezerve și avertizări. Rămânem pe ultima treaptă de rating reacomandat investițiilor, „colegi de bancă” doar cu Ungaria care cel puțin nu este în recesiune. Practic, singurul lucru pozitiv remarcat de agenții este scăderea deficitului bugetar, însă în spatele acestei evoluții pozitive, care a ținut aproape exclusiv de creșterea taxelor și prea puțin de reducerea cheltuielilor, vin numeroase efecte adverse, cel mai grav fiind intrarea în recesiune.

AICI declarațiile ministrului finanțelor, Alexandru Nazare, despre decizia Moody’s

În continuare cum motivează cei de la Moody’s menținerea ratringului Baa3, adică ultimul nivel înainte de junk, dar mai ales a perspectivei negative, pe care se și concentrează comunicatul pe care îl puteți parcurge AICI

•  Moody’s Ratings (Moody’s) a confirmat astăzi ratingurile Guvernului României pentru emitent și pentru datoria senior negarantată pe termen lung la nivelul Baa3, precum și ratingul (P)Baa3 pentru programul de emisiune de titluri de datorie pe termen mediu (MTN) senior negarantate. De asemenea, ratingurile pentru emitent pe termen scurt au fost confirmate la nivelul Prime-3. Perspectiva rămâne negativă.
• Decizia de a menține perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală multianuală al României, în pofida progreselor inițiale înregistrate în reducerea deficitului.
• Contextul politic a devenit mai dificil în urma adoptării moțiunii de cenzură împotriva fostului prim-ministru, în luna mai. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, deși ne așteptăm ca o nouă administrație să preia mandatul după vacanța de vară.
• Acest context politic fragmentat sporește riscul ca procesul de consolidare fiscală să-și piardă avântul. Următoarele luni vor fi esențiale pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic necesar unei ajustări fiscale de durată și de a implementa măsuri structurale care să susțină stabilizarea datoriei și să îmbunătățească sustenabilitatea acesteia pe termen lung.
• Menținerea ratingurilor României la nivelul Baa3 reflectă progresele inițiale înregistrate în cadrul programului guvernamental de consolidare fiscală, care încetinesc ritmul de creștere a datoriei publice și a poverii aferente serviciului datoriei (dobânzile). Decizia de menținere a ratingului ia în considerare, de asemenea, integrarea țării în cadrul instituțional al Uniunii Europene (UE, rating Aaa cu perspectivă stabilă), fapt ce consolidează credibilitatea politicilor și oferă acces la finanțare din partea UE. Totodată, sunt luate în calcul potențialul solid de creștere economică al României și nivelul relativ ridicat al bunăstării comparativ cu statele din aceeași categorie de referință. În același timp, profilul de credit al României este limitat de o vulnerabilitate ridicată la riscuri de eveniment; pe lângă situația politică internă dificilă, această vulnerabilitate este determinată în mare măsură de expunerea semnificativă la riscuri geopolitice – cauzată de proximitatea față de conflictul din Ucraina (rating Ca cu perspectivă stabilă) – și de deficitele structurale mari de cont curent.
• Plafoanele de țară ale României pentru obligațiunile pe termen lung, atât în ​​moneda națională, cât și în valută, rămân neschimbate la nivelul A2. Diferența de patru trepte dintre plafonul pentru moneda națională și ratingul suveran reflectă o implicare moderată a statului în economie, o predictibilitate moderată a acțiunilor guvernamentale și a fiabilității instituțiilor cheie, precum și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă. În calitate de stat membru al UE, politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse unor evaluări periodice din partea Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin intermediul schimburilor comerciale și al investițiilor minimizează, în opinia noastră, riscul impunerii unor restricții privind transferul și convertibilitatea fondurilor.

Ratingul de țară este foarte important mai ales în cazul statelor care trebuie să se împrumute masiv pentru a acoperi deficitul bugetar, cum este și România. În funcție de aceste calificative sunt stabilite și dobânzile pentru obligațiunile emise de state, iar România se împrumută deja la dobânzi record. Ieșirea din zona recomandată investițiilor, risc care pentru România este foarte ridicat, ar duce chiar la retragerea multor investitori de pe datoria României și va impune să apelăm iar la împrumututători instituționali ca FMI. În afară de Moody’s, în categoria marilor agenții care stabilesc ratingurile suverane mai intră Fitch și S&P.

Citește și: Eugen Rădulescu (BNR): Fitch a dorit inițial să retrogradeze ratingul României. După consultările cu Guvernul și BNR ne-au mai păsuit câteva luni

Marele examen vine în octombrie. Fitch a vrut să ne retogradeze, dar a fost convinsă de BNR să nu o facă. Raportul arată clar că a fost „ultima fisă”, iar o retrogradare de la Fitch ar fi dus, probabil, la aceeași măsură din partea Moody’s și S&P

De altfel, S&P, ultima dintre cele trei mari agenții care se vor pronunța anul acesta asupra ratingului României, arată clar că țara noastră are cea mai slabă poziție economică din regiune, deci și din Europa. Mai mult, S& P, care e plasează tot pe ultima poziție cu recomandare de investiție, se va pronunța asupra ratingului în octombrie, iar șansele ca aceasta să ne retrogradeze și să ne trimită practic către FMI sunt destul de mari, mai ales dacă nu vom asista la o așezare a mediului politic până atunci.

Datoria României ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) va fi una dintre cele mai mari din regiune  în 2026 și mai ales în 2027, cu un nivel de 61,6% anul acesta și 63,6% anul viitor.  Aceasta este cea mai proastă veste pe care ultimele date ale agenției de rating S&P, care va revizui calificativul României pe 2 octombrie, ni le aduc. Tradițional, nivelul redus al datoriei a fost principalul atu al economiei noastre, în condițiile în care am avut mai mereu o inflație ridicată și deficite gemene (de cont curent și bugetar) foarte sus

Altă veste proastă, deși anticipabilă, vine dinspre creșterea economică, estimată la zero. Vom fi singura țară din regiune care va fi în recesiune anul acesta. Cu excepția noastră și a Slovaciei (plus estimat de doar 0,5%), S&P vede toate celelalte economii din Europa Centrală și de Sud Est crescând cu peste 2% sau în apropierea acestui nivel.

Deloc de neglijat, S&P crede că România va înregistra la final de 2026 un deficit al balanței de plăți a contului curent de 7,2%, de două ori și jumătate cât media din regiune. Și acest indicator a fost mereu o problemă pentru România, iar atunci când s-a ajustat am avut parte de aterizări forțate. Singurele țări comparabile cu România din acest punct de vedere sunt Bulgaria și Letonia, cu 5,8%, restul țărilor fiind departe. Deficitul contului curent exprimă practic diferența negativă dintre intrările și ieșirile de valută din țară.

Vezi AICI toate datele României în comparație cu țările din regiune, precum și estimările S&P, care be va decide soarta în octombrie

Și Fitch, care ne-a confirmat recent ratingul mai mult convinsă de BNR și sub promisiunea că România va lua în srsios programul pentru intrarea în Zona Euro, ceea ce ar duce la o mai mare strictețe bugetară și nu numai, are mai degrabă rezerve asupra situației României.

Detaliile analizei Fitch asupra României le găsiți AICI