Românii au înregistrat la OSIM peste 7.700 de mărci în 2015

Cele mai multe mărci cu protecţie în România au fost depuse în domeniul publicităţii, managementului, educaţiei, activităţilor sportive şi de entertainment, dar şi în tehnologie şi dezvoltare software şi hardware, Agerpres.

România nu are încă o poziţie solidă pe harta ţărilor care îşi protejează proprietatea intelectuală (IP) dacă luăm în calcul numărul de mărci româneşti depuse la nivel local, iar comportamentul de business cu privire la protejarea proprietăţii intelectuale nu s-a schimbat foarte mult, având în vedere că numărul depunerilor de mărci la nivelul României nu a crescut semnificativ de la un an la altul.

Paul Cosmovici, specialist în proprietate intelectuală în cadrul Cosmovici Intellectual Property spune că, totuşi, există aspecte care s-au schimbat în comportamenul românilor, în ultimii ani.

‘Firmele româneşti evită tot mai mult depuneri de mărci problematice, cum ar fi mărci foarte apropiate de branduri reputate. Pe de altă parte, decizia privind locul unde trebuie protejată o marcă devine mult mai sofisticată, multe firme acceptând să depună direct la nivel comunitar, sau chiar în jurisdicţii mai îndepărtate, cum ar fi SUA sau China’, a declarat Paul Cosmovici.

Schimbări au avut loc şi în ceea ce priveşte calitatea depunerilor de mărci româneşti, mai spune reprezentantul firmei de consultanţă. Astfel, chiar dacă nu avem mai multe mărci înregistrate, avem mai multe mărci de calitate în sensul că se caută într-adevăr branduri reale, construite profesionist.

‘S-a depăşit perioada în care se depuneau mărci pur descriptive, iar OSIM şi-a sofisticat puţin practica, în sensul că se face o cercetare mai atentă în momentul depunerii’, subliniază Paul Cosmovici.

Comportamentul faţă de mărcile depuse la nivel comunitar atât al companiilor româneşti, cât şi al celor străine este influenţat şi de contextul european, mai exact regulile flexibile din cadrul Uniunii Europene la nivel de taxe, circulaţie a bunurilor sau în alte domenii vitale. Costul este încă un avantaj al spaţiului comunitar, întrucât printr-o procedură simplă şi un cost rezonabil reuşeşti să protejezi o marcă în 28 de state membre.

La nivelul Uniunii Europene, în anul 2015, au fost depuse până acum peste 9.000 de mărci comunitare, prin Oficiul pentru Armonizarea Pieţei Interne (OHIM) potrivit motoarelor de căutare din domeniul proprietăţii intelectuale, menţionează Cosmovici Intellectual Property.

Anul trecut, cele mai multe aplicaţii de mărci, la nivel mondial, au fost depuse de Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa şi Elveţia, iar la capitolul brevete – fruntaşe au fost Statele Unite ale Americii, Japonia, China şi Germania.