Încep românii să evite băncile? Plasamentele în fonduri mutuale cresc de 7 ori mai repede

Economiile românilor sunt tot mai atrase de câştigurile (randamentele) mai mari ale fondurilor mutuale, care operează în condiţii de risc comparabile cu cele ale depozitelor bancare. Fondurile mutuale vor ajunge foarte curând să atragă mai mulţi bani decât depozitele bancare, dacă nu au făcut-o deja.
Adrian N. Ionescu - mie, 10 iul. 2013, 21:05
Încep românii să evite băncile? Plasamentele în fonduri mutuale cresc de 7 ori mai repede

Depozitele bancare ale populaţiei în lei şi valută au atras (net) 1,64 de miliarde de lei în primele cinci luni ale anului, în vreme ce subscrierile nete în fondurile mutuale au fost de nu mai puţin de 1,06 miliarde de lei, potrivit statisticilor BNR, respectiv ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Diferenţa se micşorează vertiginos. Subscrierile nete în fondurile mutuale au fost numai în iunie de circa 200 de milioane de lei. BNR nu a raportat încă statistica pe iunie.

Soldul depozitelor bancare a crescut cu doar 1,6% în cele cinci luni analizate. Subscrierile nete în fondurile mutuale reprezintă nu mai puţin de 12% din totalul activelor nete ale acestora.

Subscrierile nete reprezintă diferenţa dintre subscrieri (plasamentele de bani în fondurile mutuale) şi retragerile de bani. Diferenţa dintre soldurile depozitelor bancare la anumite date reprezintă, de asemenea, creşterea netă a valorii operaţiunilor cu aceste instrumente.

Altfel spus, ritmul de creştere al fondurilor mutuale este de 7 ori mai mare.

De ce?

„Transferul interesului spre fondurile mutuale a fost susţinut de reducerile dobânzilor la produsele de economisire, de rezultatele istorice foarte bune ale asset managerilor (administratorilor de fonduri, n.r.), dar şi de tendinţa generală de reducere a randamentelor şi de pericolul inflaţionist provocat de politicile monetare relaxate la nivel mondial“, explică Răzvan Furtună, şeful departamentului de private banking de la BCR, pentru ECONOMICA.NET.

Teama de eroziunea inflaţiei asupra economiilor este accentuată de politicile de remunerare real negativă practicate de majoritatea băncilor.

Altfel spus, dobânzile nominale promise de bănci sunt atât de mici încât, după ce se scad toate comisioanele, deponentul în bănci se poate trezi că primeşte înapoi mai puţin decât a depus şi nicidecum mai mult şi arareori suficient cât să-şi vadă economiile protejate de inflaţie.

Media dobânzilor promise de bănci era acum un an de 5,43%, comparabilă cu inflaţia. În acelaşi timp, în ultimul an, cele mai importante fonduri de investiţii monetare şi de obligaţiuni au obţinut randamente de 6,3 – 7,83%.

În plus, „şi ca urmare a ultimelor evoluţii ale pietelor internationale (“experimentul” Cipru)“, încrederea în bănci s-a diminuat.

Totodată, riscul implicat de investiţia în anumite fonduri mutuale începe să devină comparabil cu riscul bancar. Majoritatea banilor atraşi de fondurile mutuale sunt canalizaţi spre fonduri monetare şi de obligaţiuni, cu grad redus de risc.

Un argument favorabil în plus în favoarea fondurilor mutuale este faptul că investiţiile sunt garantate de Fondul de Compensare a Investiţiilor până la 20.000 de euro / investitor, pentru cazul în care administratorul dă faliment. Mai exact, portofoliile individuale administrate de o societate de asset management (administrare de investiţii, SAI). În cazul în care o SAI intră în faliment sau se închide, fondurile pe care le administrează sunt preluate de altă SAI.

Pe de altă parte, „interesul crescut pentru fondurile mutuale are ca sursă principală dorinţa de diversificare în aria investiţiilor“, remarcă Răzvan Furtună.

„După o perioadă în care investitorii au ales diversificarea prin deschiderea mai multor conturi la diferite instituţii bancare, acum regândesc conceptul diversificării, luând în calcul soluţiile oferite de administratorii de investiţii.

„Expunerea pe diferiţi emitenţi şi o administrare activă a portofoliilor sunt argumentele modificării paradigmei investitorilor“, conchide specialistul în private banking al BCR.

Serviciile de private banking concentrează, la un singur manager, pentru clienţii cu posibilităţi ridicate, toate serviciile pe care li le pot furniza diversele entităţi dintr-un grup bancar: economii prin depozite, investiţii în orice fel de activ (de la fonduri mutuale şi burse până la aur şi artă), eventual contractări de credite sau de servici de asigurări.  

Ce va fi?

Tendinţa pentru perioada următoare este de continuă diversificare, inclusiv o diversificare oarecum timidă în direcţia portofoliilor de acţiuni, instrumente financiare cu potenţial de a duce la creşterea portofoliilor investiţionale“, prevede Răzvan Furtună.

Aceste modificări în comportamentul investiţional „aduc piaţa locală mai aproape de conceptul financiar al alocării activelor, concept creat pentru echilibrarea riscurilor şi diversificarea portofoliilor, prin investiţii în diferite tipuri de active financiare cum sunt: obligaţiuni, acţiuni, cash, investiţii alternative, în functie de profilul de  risc al fiecărui investitor“. adaugă bancherul de la BCR.
 
Oferta

Este drept, mai este nevoie de timp până când activele nete ale fondurilor mutuale, de 10 miliarde de lei la 31 mai, vor ajunge la nivelul depozitelor bancare în lei şi în valută, de 100 de miliarde de lei.

Dacă, însă, capacitatea de expansiune a „produsului“ numit depozit bancar nu mai pare prea promiţătoare, cea a fondurilor mutuale este în creştere.

Este suficient exemplul celui mai mare fond mutual românesc, BCR Obligaţiuni, cu active nete (averea investitorilor) de peste 4,2 miliarde de lei.

BCR Obligaţiuni  are doar şase ani de existenţă şi deja experienţa celei mai mari fuziuni de entăţi financiare din România, cea cu fondul BCR Monetar. Acesta din urmă, împreună cu alte fonduri monetare sau de obligaţiuni (Raiffeisen Ron Plus, Simfonia 1, BT Obligaţiuni, OTP Obligaţiuni şi altele) au schimbat comportamentul deţinătorilor de resurse financiare mici sau mari.

Fondurile mutuale prezintă avantajul de a putea negocia dobânzi cu băncile şi de a cumpăra titluri de stat de 10.000 de lei bucata, operaţiuni inaccesibile majorităţii românilor.

Te-ar mai putea interesa și
ONRC: 14.265 de firme au fost dizolvate în primele șase luni ale anului
ONRC: 14.265 de firme au fost dizolvate în primele șase luni ale anului
Numărul de firme dizolvate a crescut cu peste 18,4% în primele şase luni din 2021, la 14.265, faţă de 12.046 în perioada ianuarie - iunie 2020, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional......
Aproape trei sferturi dintre angajații din Covasna sunt plătiți cu salariul minim pe economie
Aproape trei sferturi dintre angajații din Covasna sunt plătiți cu salariul minim pe economie
Aproape 75% dintre angajaţii din judeţ sunt plătiţi cu salariul minim pe economie şi doar o parte dintre aceştia beneficiază ...
Iohannis: România trebuie să fie pregătită să facă față valului patru al pandemiei. Îi îndemn pe cei care nu s-au vaccinat să meargă să se vaccineze
Iohannis: România trebuie să fie pregătită să facă față valului patru al pandemiei. Îi îndemn pe cei care nu s-au ...
România trebuie să fie pregătită pentru a face faţă valului patru al pandemiei de COVID-19, iar cea "mai sigură" cale ...
Nissan estimează că va reveni pe profit în 2021, după trei ani de pierderi
Nissan estimează că va reveni pe profit în 2021, după trei ani de pierderi
Nissan Motor estimează că va reveni pe profit în anul fiscal 2021, după trei ani de pierderi, în urma măsurilor de ...