Rusia a produs începând din 2023 o dronă kamikaze folosind tehnică furnizată de China – surse Reuters

Rusia a început să producă anul trecut o nouă dronă de atac cu rază lungă de acţiune, Garpiya-A1, folosind motor şi piese chinezeşti, pe care a utilizat-o în războiul din Ucraina, potrivit a două surse din cadrul unei agenţii europene de informaţii şi unor documente consultate de Reuters, relatează Agerpres.
AGERPRES - vin, 13 sept. 2024, 19:25
Rusia a produs începând din 2023 o dronă kamikaze folosind tehnică furnizată de China - surse Reuters

Informaţiile, care cuprind un contract de producţie pentru noua dronă, corespondenţa companiei privind procesul de fabricare şi documente financiare, indică faptul că IEMZ Kupol, o filială a producătorului rus de arme de stat Almaz-Antey, a produs peste 2.500 de drone Garpiyas în perioada iulie 2023 – iulie 2024.

Existenţa noii drone ruseşti, încorporând tehnologie chineză, nu a fost semnalată până acum. IEMZ Kupol şi Almaz-Antey nu au răspuns solicitărilor de comentarii din partea Reuters. Cele două surse de cadrul agenţiei europene de informaţii au declarat că Garpiya, care înseamnă ‘harpie’ în limba rusă, a fost lansată împotriva unor ţinte militare şi civile din Ucraina, provocând daune infrastructurii critice şi victime civile şi militare.

Acestea au oferit Reuters ceea ce au declarat că ar fi imagini din Ucraina care arată epava unei Garpiya, fără a oferi detalii suplimentare. Reuters a găsit informaţii care susţin această concluzie, dar nu a fost în măsură să confirme imaginile în mod independent.

Sursele au cerut ca nici ele, nici agenţia lor să nu fie identificate din cauza naturii sensibile a informaţiilor. De asemenea, au solicitat ca anumite detalii referitoare la documente, cum ar fi datele, să nu fie divulgate.

Samuel Bendett, membru asociat al Center for a New American Security, un think tank cu sediul la Washington, a declarat pentru Reuters că, dacă se va confirma existenţa ei, Garpiya ar marca o ruptură faţă de dependenţa Rusiei de concepţia iraniană pentru drone cu rază lungă de acţiune.

„Dacă aceasta este situaţia, ar însemna că Rusia se poate baza acum mai mult pe dezvoltarea internă, precum şi, evident, pe China, deoarece ambele părţi din acest război folosesc multe componente chineze pentru producţia de drone”, a spus el.

Iranul – care nu a comentat informaţiile Reuters – a furnizat Rusiei mai mult de o mie de drone „kamikaze” Shahed de la începutul invaziei, în februarie 2022, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în luna mai a anului trecut.

Acestea au fost utilizate pentru a epuiza apărarea antiaeriană ucraineană şi pentru a lovi infrastructuri departe de linia frontului. Iranul a negat în repetate rânduri că ar fi trimis drone Rusiei pentru a fi utilizate în Ucraina.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei cereri de a comenta aceste dezvăluiri, relevă agenţia de presă britanică. Ministerul chinez de Externe a afirmat într-o declaraţie pentru Reuters că Beijingul controlează strict exportul de produse cu potenţială aplicaţie militară, inclusiv dronele. „În ceea ce priveşte criza ucraineană, China s-a angajat întotdeauna să promoveze negocierile de pace şi soluţionarea politică”, se arată în declaraţie. Acesta a adăugat că nu există restricţii internaţionale privind comerţul Chinei cu Rusia.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Chinei să nu mai sprijine războiul Rusiei din Ucraina şi a declarat că asistenţa acordată de Beijing a jucat un rol important în continuarea conflictului.

Garpiya „seamănă foarte mult cu Shahed”, dar are câteva caracteristici distincte, inclusiv o aripă unică şi motor Limbach L-550 E, a precizat agenţia europeană de informaţii pentru Reuters. Motorul, proiectat şi fabricat iniţial de o companie germană, este acum produs în China de o companie locală, Xiamen Limbach. Aceasta nu a răspuns unei cereri de comentarii din partea Reuters.

Reuters a examinat un contract în valoare de peste un miliard de ruble (10 milioane de euro) semnat în primul trimestru al anului 2023 între Ministerul rus al Apărării şi Kupol pentru dezvoltarea unei uzine de fabricare a dronelor.

Sursele din serviciile de informaţii au declarat că o fostă fabrică de ciment din Ijevsk, în Republica Udmurtia, în vestul Rusiei – care a fost cumpărată de Kupol în 2020 – este utilizată pentru producerea acestor drone.

Un prototip al Garpiya a fost lansat în prima jumătate a anului 2023, conform comunicărilor companiei. Producţia a ajuns la câteva sute de exemplare în a doua jumătate a anului 2023 şi a depăşit dublul acestora, până la aproximativ 2.000, în prima jumătate a anului 2024, a precizat agenţia respectivă.

Bendett, analist în domeniul apărării, a declarat că 2.500 de drone pe an ar reprezenta o parte deloc neglijabilă a producţiei ruseşti de drone. Luna trecută, Oleksandr Sîrski, comandantul-şef al armatei ucrainene, a declarat că Rusia a lansat aproape 14.000 de drone de la invazia sa din februarie 2022, inclusiv drone iraniene Shahed, precum şi drone Geran-2 şi Lancet fabricate în Rusia.

Documente ale companiei din al doilea trimestru al anului 2023, analizate de Reuters, arată că furnizorul TSK Vektor a achiziţionat piese de la companii chineze pentru a fi asamblate la uzina Kupol. Un număr de 800 de motoare chinezeşti urmau, de asemenea, să fie livrate noii uzine, unde linia de producţie trebuia să fie finalizată până la sfârşitul trimestrului.

TSK Vektor nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Agenţia de informaţii europeană citată şi-a exprimat îngrijorarea că firmle chineze continuă să furnizeze astfel de componente permiţând Rusiei să producă drone kamikaze de mari dimensiuni. „Exportul de componente esenţiale către Rusia trebuie să înceteze”, a precizat sursa citată.

Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Beijingul să nu sprijine industria de apărare rusă. SUA au impus sute de sancţiuni menite să limiteze capacitatea Moscovei de a exploata anumite tehnologii în scopuri militare. Departamentul de Stat şi Casa Albă nu au răspuns unei cereri de a comenta acest articol.

În iulie, China a declarat că va înăspri regulile privind exportul de drone începând cu 1 septembrie. Beijingul a spus că sancţiunile SUA împotriva entităţilor chineze din cauza războiului din Ucraina sunt „ilegale şi unilaterale”.

Garpiya are o greutate la decolare de mai puţin de 300 de kilograme şi o rază maximă de acţiune de 1.500 de kilometri, conform contractului de producţie semnat între Kupol şi Ministerul rus al Apărării. Aceasta este aproape similară dronelor iraniene Shahed-136 pe care Moscova le-a utilizat pe scară largă în Ucraina.

Washington Post a relatat în august că Rusia intenţionează să crească producţia unei versiuni autohtone a Shahed-136, cunoscută sub numele de Geran-2, la o fabrică din zona economică specială Alabuga din Tatarstan. În aprilie, Ucraina a susţinut că a efectuat un atac cu drone asupra unei fabrici de drone din Alabuga.

Te-ar mai putea interesa și
Un nou parc mare fotovoltaic în România. Centrala de 146 MW a Nofar de la Ghimpați a început să producă energie
Un nou parc mare fotovoltaic în România. Centrala de 146 MW a Nofar de la Ghimpați a început să producă energie
Israelienii de la Nofar Energy, foarte activi în sectorul energiei regenerabile din România, au energizat un nou parc fotovoltaic de mari dimensiuni și au depășit borna de 300 MW instalați la......
INTERVIU Zhenghai Mei (GAC): Suntem diferiți de alte mărci chinezești. Noi întâi asamblăm mașini în Europa și apoi vindem
INTERVIU Zhenghai Mei (GAC): Suntem diferiți de alte mărci chinezești. Noi întâi asamblăm mașini în Europa și apoi ...
Zhenghai Mei, director general al grupului chinez Guangzhou Automobile Group (GAC) pentru Europa de Est a explicat într-un ...
De ce a interzis UE exporturile de oi și capre ale României – pagubă de 300 mil. euro pentru noi. Ce trebuie să facem
De ce a interzis UE exporturile de oi și capre ale României – pagubă de 300 mil. euro pentru noi. Ce trebuie să ...
Într-un răspuns acordat unui europarlamentar român, Comisia Europeană a explicat de ce a interzis exporturile de ovine ...
România cere prelungirea unui împrumut de jumătate de miliard de euro de la BERD. Scopul este atragerea de bani pentru sistemul de sănătate
România cere prelungirea unui împrumut de jumătate de miliard de euro de la BERD. Scopul este atragerea de bani pentru ...
România vrea să utilizeze integral un împrumut de 500 de milioane de euro contractat de la Banca Internațională pentru ...