Rusia ameninţă întreaga ordine mondială creată după Al Doilea Război Mondial – preşedinte Estonia

‘Actul final de la Helsinki interzice modificarea graniţelor pe calea agresiunii şi stipulează fără echivoc că nicio asemenea schimbare a graniţelor nu va fi recunoscută. Acest lucru a fost deja anulat prin atacul (iniţiat de Rusia) asupra Georgiei în 2008. (La acea vreme, premierul Vladimir) Putin şi (preşedintele Dmitri) Medvedev au spus că au făcut acest lucru pentru că Georgia dorea să adere la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Nimeni nu a auzit semnalul de alarmă’, a amintit preşedintele estonian.

‘Acum este vorba de Ucraina, unde – lucru şi mai ieşit din comun – casus belli constă în faptul că Ucraina dorea să încheie un Acord de asociere cu UE. În realitate, un asemenea acord nu oferă prea multe’, subliniază Ilves.

În opinia liderului estonian, ‘Occidentul se află în prezent în stare de şoc’. În acest context, Ilves a făcut o analogie cu anii 1945 şi 1946, când ‘SUA şi Europa au început să observe că aliatul lor de până atunci în lupta cu nazismul a început să facă lucruri trăsnite, să doboare guverne şi să declanşeze un război civil în Grecia’. Iniţial Occidentul nu ştia ce să facă, însă apoi ‘replica au constituit-o NATO şi planul Marshall’. ‘Lumea se schimbase… A fost începutul Războiului Rece’, aminteşte Ilves.

Ilves este convins că ‘puntea de legătură pe uscat până în Crimeea nu este nici pe departe un pronostic improbabil’. ‘Se pare că scopul Rusiei în Ucraina de Est este să creeze încă un conflict îngheţat’.

În ceea ce priveşte speculaţiile unor analişti conform cărora următoarea ţintă a Rusiei ar fi Narva (al treilea oraş ca mărime din Estonia, unde 90% din populaţie este formată din etnici ruşi), Ilves este de părere că acestea sunt absolut nefondate. ‘Tot citesc că urmează Narva. Asta-i o prostie. Salariul mediu al unui miner rus din (regiunea ucraineană) Doneţk este (echivalentul a) 200 de euro pe lună. Salariul mediu al unui miner rus din Estonia este de 2.000 de euro pe lună. Toţi locuitorii Estoniei sunt membri ai UE şi se bucură de dreptul la libera circulaţie a forţei de muncă în Europa. Sondajele de opinie arată că oamenii (din Narva) susţin anexarea rusă a Crimeii. Însă, dacă îi veţi întreba dacă doresc să fie parte a Rusiei, ei vor răspunde negativ’, a atras atenţia Ilves.

Liderul estonian a amintit, de asemenea, că Actul fondator NATO-Rusia a fost semnat în 1997, pe vremea când Boris Elţin era preşedinte al Rusiei, dar că de atunci situaţia s-a schimbat în mod considerabil. Pe atunci, ‘era totul la genul pace, dragoste şi Woodstock, iar acum suntem în plin Altamont (celebrul şi infamul festival Altamont, din 1969, la care s-au înregistrat patru decese – n.red.). Aş spune că, între 1997 şi 2014, climatul de securitate s-a schimbat substanţial. Cred că trebuie să reanalizăm acest parteneriat iluzoriu care există între NATO şi Rusia’, a spus Ilves.

Întrebat dacă este de părere că, odată cu aderarea la NATO, Estonia a traversat Rubiconul, Ilves a spus că ceea ce contează este că Estonia se află pe malul potrivit al Rubiconului. ‘Este o mare diferenţă între (a fi un stat membru al) NATO şi non-NATO. De ce oare NATO nu apără Ucraina? Pentru că Ucraina nu este membru al NATO, iar noi suntem. Problema care se pune nu este dacă noi credem în articolul 5 (al NATO, privind apărarea colectivă, care funcţionează pe principiul toţi pentru unul, unul pentru toţi – n.red.). Întrebarea este: oare Putin crede în Articolul 5?’

Ilves a mai spus că SUA nu vor trimite trupe pe teritoriul unei ţări care nu este membră a NATO, riscând astfel un conflict cu Rusia. Dar, consideră preşedintele eston, ‘ar risca un conflict într-o ţară NATO pentru că este vorba de o obligaţie de tratat’. ‘Nu există o obligaţie de tratat în cazul Ucrainei’, a punctat Ilves. ‘Când ne-am obţinut independenţa, i-am pus pe cei mai buni şi pe cei mai inteligenţi să lucreze la integrarea Estoniei în UE şi în NATO. Slavă Domnului că am făcut-o!’, a conchis preşedintele estonian