Rusia revine în vizorul NATO şi îi oferă o nouă raţiune de a exista – RIA Novosti

Înaintea intervenţiei ruse în Crimeea, militarii, politicienii şi experţii statelor membre NATO s-au străduit din greu să găsească un rost pentru Alianţa Nord-Atlantică după retragerea din Afganistan. În final, ei au decis că lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii cibernetice va fi tema centrală a summitului NATO care se va desfăşura în luna septembrie în Ţara Galilor. Membrii Alianţei, mai ales cei din Uniunea Europeană, credeau că sfârşitul NATO este aproape. Au urmat apelurile de reducere a cheltuielilor militare şi a potenţialului Alianţei ‘la minimul necesar’, explică agenţia rusă de presă.

Dar totul s-a schimbat în ultimele săptămâni. În contextul evoluţiilor din Ucraina, summitul din septembrie ar urma să se concentreze pe securitatea colectivă a statelor din Europa de Est. ‘Fără să vrea, Kremlinul a oferit o nouă viaţă Alianţei’, remarcă Judy Dempsey, expert la Fundaţia Carnegie.

Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a declarat că următoarele demersuri ale Alianţei vor depinde de acţiunile Rusiei. El a menţionat că este posibil ca organizaţia să-şi revizuiască întreaga strategie şi ‘apărarea colectivă ar putea deveni prioritară în faţa altor misiuni asumate de Alianţă după Războiul Rece’.

De altfel, NATO îşi consolidează deja flancul estic. Bugetul pentru misiunile de patrulare în spaţiul aerian al ţărilor baltice a fost suplimentat, se efectuează zboruri de recunoaştere deasupra României şi Poloniei pentru monitorizarea crizei din Ucraina şi manevre militare de anvergură sunt în pregătire.

Experţii occidentali nu exclud posibilitatea ca, în pofida acordurilor tacite cu Rusia, Statele Unite să desfăşoare trupe în Europa de Est, cu efective care, conform unor surse de la Washington, ar putea fi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de soldaţi, mai notează agenţia rusă. Mai mult decât atât, Washingtonul ar putea decide menţinerea unor arme nucleare tactice în Europa, care, potrivit unor informaţii, sunt desfăşurate în Germania, Olanda, Belgia, Italia şi Turcia.

De altfel, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat recent că acţiunile Rusiei în Crimeea vor influenţa direct politica NATO în materie de arme nucleare. El este convins că evenimentele din Ucraina vor determina statele membre ale Alianţei să-şi sporească cheltuielile pentru apărare. ‘Nu putem continua dezarmarea atât timp cât restul lumii acumulează arme şi unii chiar le etalează aproape de frontierele noastre’, a subliniat Rasmussen.

De asemenea, secretarul general NATO consideră că anexarea Crimeii ‘face parte dintr-o strategie globală a Rusiei’ şi se teme de o invazie a acesteia în estul Ucrainei şi în Transnistria. ‘Trăim într-o lume diferită de cea de acum câteva luni. Astăzi vedem că Rusia vorbeşte şi acţionează mai degrabă precum un inamic al NATO decât ca un partener’, a conchis Rasmussen, citat de RIA Novosti.

Însă politicienii ruşi cred că nu ţara lor, ci NATO ar fi responsabilă pentru escaladarea tensiunilor. ‘Dacă Alianţa doreşte să revină la vocaţia ei din timpul Războiului Rece, nu este alegerea noastră’, afirmă ambasadorul rus pe lângă NATO, Alexandr Gruşko.