Scenariu macroeconomic BT: Avansul PIB va fi de 4,3 % în 2017 şi de 3,9% în 2018

Adaugă-ne ca sursă preferată

PIB nominal va ajunge la 175,5 miliarde euro în 2017, 193,8 miliarde euro în 2018 şi 206,1 miliarde euro în 2019, iar consumul privat va creşte cu 5% în 2017, 4,7% în 2018 şi 4,4% în 2019, în timp ce consumul public va consemna creşteri de 1%, 2% şi 1,4%.

Potrivit previziunilor BT, exporturile vor creşte cu 5,7% în 2017, 6% în 2018 şi 5,3% în 2019, iar importurile cu 6,9%, 6,8% şi respectiv 6,7%.

Investiţiile productive se vor majora cu 6,3% în acest an, 4,5% în 2018 şi 4% în 2019, inflaţia va fi de 1,8% în 2017, 2,7% în 2018 şi 2,6% în 2019, dobânda de politică monetară este estimată să crească la 2,50% în 2017, 3,50% în 2018 şi 4% în 2019, deficitul bugetar nu va depăşi 3% din PIB şi va scădea la 2,5% din PIB în 2018 şi 2019, iar deficitul de cont curent se va adânci la 3,1% din PIB pentru anul în curs, 3,2% din PIB în 2018 şi 3,6% în 2019.

Scenariul macroeconomic prezentat de economistul BT prevede o scădere a cursului euro/leu de la 4,49 lei/euro în 2016 (medie anuală) la 4,47 lei/euro în 2017, 4,32 lei/euro în 2018 şi 4,30 lei/euro în 2019.

În 2016, România a înregistrat o creştere economică de 4,8%, cea mai bună dinamică din 2008, costurile de finanţare au fost la minime istorice, investiţiile străine directe au fost în creştere cu peste 30% an/an, şomajul s-a situat la minime istorice, iar spre final de an au apărut semnale de ameliorare a exportului net.

În opinia economistului Andrei Rădulescu, provocările macro-financiare pentru România sunt consolidarea stabilităţii macro-financiare, un mix echilibrat de politici economice, accelerarea reformelor structurale, întărirea guvernanţei în sectorul public, inclusiv reforma administraţiei, investiţiile în infrastructura de transport, internaţionalizarea firmelor româneşti, investiţiile eficiente în şcolarizare, cercetare, sănătate, dezvoltarea pieţei de capital, dezvoltarea agriculturii.

Ritmul reformelor structurale a încetinit în ultimii ani, contribuind la divergenţa între dinamica PIB şi evoluţia indicatorilor de dezvoltare, iar fără reforme permanente România riscă deteriorarea competitivităţii internaţionale, evoluţia pe împrumut de la generaţiile viitoare şi ieşiri de capital financiar şi uman.