Scutul Americilor, noul proiect al SUA, va fi prezentat de Trump liderilor sud-americani „prieteni”, invitaţi la Miami

Întâlnirea, concepută pentru a prezenta iniţiativa denumită „Scutul Americilor”, va avea loc la Trump National Doral Miami, un resort cu teren de golf, proprietate a preşedintelui, care va găzdui la sfârşitul acestui an Summitul G20, prezidat de SUA.

Reuniunea, convocată înainte de începerea războiului cu Iranul, are loc după capturarea în ianuarie a preşedintelui Nicolas Maduro de către forţe americane în Venezuela şi în timp ce tensiunile dintre Washington şi Havana cresc din cauza blocadei energetice impuse insulei, scrie Agerpres.

Conform Casei Albe, scopul acestei întâlniri este de a aborda subiecte precum securitatea, imigraţia neregulamentară şi infracţionalitatea organizată în America Latină, precum şi de a contracara influenţa Chinei pe continent.

Au confirmat participarea liderii din Argentina (Javier Milei), Bolivia (Rodrigo Paz), Costa Rica (Rodrigo Chavez), Republica Dominicană (Luis Abinader), Ecuador (Daniel Noboa), El Salvador (Nayib Bukele), Guyana (Irfaan Ali), Honduras (Nasry Asfura), Panama (Jose Raul Mulino), Paraguay (Santiago Pena) şi din Trinidad şi Tobago (Kamla Persad-Bissessar).

De asemenea, va fi prezent Jose Antonio Kast, care miercuri va prelua funcţia de preşedinte al Chile, după ce a câştigat turul al doilea al alegerilor organizate în decembrie.

Toţi aceştia lideri sunt apropiaţi din punct de vedere ideologic de preşedintele american Donald Trump sau şi-au exprimat sprijinul pentru el.

În schimb, la Miami nu au fost invitaţi liderii celor două mari economii din America Latină, Brazilia şi Mexic, ţări guvernate de progresiştii Luiz Inacio Lula da Silva şi Claudia Sheinbaum, şi nici preşedintele Columbiei, Gustavo Petro.

Este, prin urmare, un fel de boicot sau forum paralel la Summitul Americilor, întâlnirea şefilor de stat din regiune organizată din 1994 de Organizaţia Statelor Americane (OSA), a cărei primă reuniune a avut loc tot la Miami.

Administraţia Trump nu şi-a ascuns dorinţa de a promova o virare spre dreapta în guvernele din regiune şi a intervenit activ în alegerile organizate recent, cum a fost cazul în Honduras, unde l-a sprijinit pe Asfura, sau în cele legislative din Argentina, când a condiţionat sprijinul financiar american de victoria partidului lui Milei.

Politica intervenţionistă a SUA în America Latină este reflectată în strategia de securitate naţională lansată în acest al doilea mandat al preşedintelui Trump, care mizează clar pe transformarea regiunii într-o sferă de influenţă a Washingtonului, o actualizare a Doctrinei Monroe care a fost lansată în 1823 sub deviza „America pentru americani”.

O strategie promovată de secretarul de stat Marco Rubio, fiu de imigranţi cubanezi care, pe parcursul carierei sale în Senat, a pariat întotdeauna pe o linie dură faţă de guvernele din Venezuela, Cuba şi Nicaragua.

Sub acest pretext, preşedintele SUA a promovat timp de mai multe săptămâni o campanie de bombardamente în Marea Caraibilor împotriva unor nave care ar fi transportat droguri şi despre care a susţinut că au legătură cu guvernul preşedintelui Maduro, pentru ca, în cele din urmă, să ordone pe 3 ianuarie un atac împotriva Venezuelei care s-a soldat cu capturarea liderului chavist şi a soţiei sale, Cilia Flores, care au fost transferaţi la New York, unde se confruntă cu acuzaţii de narcoterorism şi conspiraţie.

După căderea preşedintelui Maduro, Washingtonul a luat în vizor Cuba şi a ameninţat că va impune tarife oricărei ţări care îi furnizează petrol insulei, ceea ce a agravat şi mai mult criza economică, energetică şi socială existentă.

Preşedintele Donald Trump a anunţat negocieri cu Havana şi a sugerat săptămâna trecută o posibilă „preluare prietenoasă a Cubei”, dar atenţia s-a îndreptat apoi spre Orientul Mijlociu, unde SUA şi Israelul au lansat sâmbătă un război împotriva Iranului.

Summitul latino-american de sâmbătă, de la Miami, va redirecţiona din nou atenţia mass-media către viitorul Venezuelei şi al Cubei, estimează EFE.