Sebastian Burduja: Sistemul de sănătate, cea mai dificilă zonă de digitalizat

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Digitalizarea sistemului de sănătate nu este doar o miză de productivitate, cum în general o privim. Digitalizarea înseamnă modernizare economică şi permite oamenilor o viaţă mai bună, mai uşoară, astfel încât, în loc să piardă timpul între ghişee, îşi pot dedica acest timp (…) lucrului, ceea ce produce rezultate economice. Când vorbim însă de sistemul de sănătate, vorbim de vieţi. Cu cât vom reuşi să accelerăm digitalizarea sistemului de sănătate românesc, cu atât vom reuşi să salvăm mai multe vieţi”, a afirmat, joi, ministrul Burduja, la dezbaterea „eHealth în oncologie: o noua lume a îngrijirii pacienţilor bolnavi de cancer”, dezbatere organizată de Revista Politici în Sănătate în cadrul proiectului „Împreună Învingem Cancerul”, cu sprijinul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

El a explicat că zona sănătăţii este dificil de transformat digital pentru că implică „cele mai sensibile date cu putinţă”.

„Când discutăm despre datele cetăţenilor, trebuie să punem în balanţă pe de o parte libertatea fiecărui individ şi pe de altă parte securitatea acestor date. Este un echilibru greu de făcut. Cu cât avem acces la mai multe date, cu atât putem avea tratamente mai bune, dar, pe de altă parte, cu toţii ţinem la protecţia datelor noastre personale, cu atât mai mult pe timp de vorba de sănătatea noastră a celor dragi şi dorim ca aceste date să rămână strict private”, a adăugat Burduja.

Soluţia avansată de Burduja este „cloud-ul guvernamental, un mega proiect de aproape 600 de milioane de euro, care promite reunirea datelor românilor, inclusiv cele referitoare la sistemul de sănătate, într-un loc sigur”.

„Să nu mai stea pe servere suprasolicitate pe sub birourile unora şi altora, să stea în centre de date foarte securizate şi să nu poată fi pierdute. Accesul la aceste date, şi am trecut lucrul ăsta în Ordonanţa privitoare la cloud şi a fost o premieră, accesul este jurnalizat. De câte ori statul îmi accesează mie datele, voi fi notificat, iar acest acces nu poate fi şters. Deci nimeni nu-mi va putea accesa datele, fără ca eu să ştiu”, a mai spus Burduja.

Ministrul susţine că un alt impediment al transformării digitale a sistemul de sănătate din România este lipsa unei „culturi a procedurilor”.

„Nu putem avea o transformare digitală a sistemului fără să avem respectul faţă de protocoale, faţă de proceduri. Ne mai lipseşte şi o cultură a datelor. E un principiu în management, că nu pot să gestionezi ceea ce nu măsori. Ori nu cred că avem în România încă această cultură. Nu e vorba doar de sistemul de sănătate. Monitorizarea şi evaluarea nu ne vin mănuşă. Nu avem această deprindere. Deci e nevoie de o cultură a datelor şi de o cultură a transformării digitale. Există o rezistenţă în sistem, pentru că sunt funcţionari publici care se tem că îşi vor pierde locul de muncă în momentul în care se trece la un sistem automatizat, robotizat. Ne temem de multe ori de transparenţă. Când ai transparenţă, ca factor de decizie nu mai poţi să intervii pe flux”, a menţionat Burduja.

Ministrul Cercetării a pledat pentru sisteme digitale uşor de utilizat pentru „a nu muta birocraţia din offline în online”.

„Dacă vom crea noi sisteme digitale prin care îl punem pe medic să facă muncă de funcţionar, nu o să fie bine. Medicul trebuie să se ocupe să trateze pacienţii, nu să completeze o birocraţie care se mută din offline în online. (…) Trebuie să gândim sisteme care au uşurinţă în utilizarea lor şi asta este iarăşi un obiectiv foarte important. (…) Avem mult de recuperat, miza este supremă, avem nişte bariere de mentalitate pe care trebuie să le depăşim împreună, dar avem şi câteva motive de a privi către viitor optimist. Avem resurse financiare, 400 de milioane de euro nu sunt bani puţini”, a transmis Burduja.