Sebastian Ghiţă a fost prins la Belgrad

Sebastian Ghiță a parcurs circa nouă state până a fost prins, a transmis Marius Popescu, pentru Telejurnalul Matinal, conform tvr.ro.

„Sebastian Ghiță era împreună cu fratele său, au fost legitimați, fratele său avea documentele adevărate, în timp ce el avea documente false”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, pentru Telejurnalul Matinal.

Fostul deputat s-a prezentat drept cetăţean sloven. În momentul capturării, el avea şi înfăţişarea schimbată, find ras în cap şi cu barbă (vezi foto, sursa: tvr.ro).

”În urma activităților investigative complexe și a informațiilor furnizate de Direcția Operațiuni Speciale și Direcția de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române, în cursul acestei nopți, în Belgrad, a fost localizat și reținut inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian. În momentul depistării, cel în cauză a prezentat pentru legitimare documente false care prezintă însemnele unui stat din U.E. În prezent se derulează procedura legală în astfel de situații. Mulțumim reprezentanților instituțiilor de aplicare a legii din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Turcia, Muntenegru, Croația, Austria, Italia și Franța, precum și partenerilor interni, pentru cooperarea în acest caz. Schimbul de date și informații a avut loc prin CCPI, ENFAS si PNR”, precizează IGPR.

Polițiștii români au fost ajutați de colegii lor sârbi pentru capturarea lui Sebastian Ghiță.

Informații despre prezența lui în Serbia au mai circulat la un moment dat în presă, dar au fost negate ferm de autorități.

Fostul deputat dispăruse din țară din luna decembrie, în condițiile în care este cercetat în mai multe dosare penale, și era dat în urmărire internațională.

Poliţia Română mulţumeşte reprezentanţilor instituţiilor de aplicare a legii din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Turcia, Muntenegru, Croaţia, Austria, Italia şi Franţa, precum şi partenerilor interni, pentru cooperarea în acest caz.

Ghiţă a dispărut în 21 decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională după ce a încălat termenii controlului judiciar.

În 10 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol.

Curtea de Apel Ploieşti a respins, pe 3 aprilie, contestaţia formulată de fostul deputat Sebastian Ghiţă faţă de decizia Tribunalului Prahova de emitere a unui nou mandat de arestare preventivă pe numele său.

Instanţa a dispus arestarea preventivă a lui Ghiţă şi pentru constituire de grup infracţional organizat. Potrivit deciziei postate pe portalul instanţelor de judecată, magistraţii au respins ca nefondată contestaţia fostului deputat.

De asemenea, instanţa a admis contestaţia procurorilor DNA Ploieşti şi a dispus arestarea preventivă a lui Ghiţă şi pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, pe o perioadă de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Tribunalul Prahova a dispus, în data de 15 martie, emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă în dosarul în care acesta este cercetat de DNA Ploieşti pentru trafic de influenţă, spălare a banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Potrivit motivării instanţei, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că există suspiciunea rezonabilă că Sebastian Ghiţă a comis şapte dintre cele opt infracţiuni pentru care procurorii DNA Ploieşti au pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat.

„Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că din probatoriul administrat în faza de urmărire penală de către Ministerul Public, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit 7 (şapte) dintre cele 8 (opt) infracţiuni pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, respectiv 4 (patru) infracţiuni de trafic de influenţă şi 3 (trei) infracţiuni de spălare a banilor. În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, (…) judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că nu sunt suficiente probe pentru a se dispune măsura arestării preventive, cea mai severă dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală”, se preciza în document.

Conform sursei citate, anumite aspecte referitoare la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu sunt clarificate încă.

„Deşi există suspiciuni privind săvârşirea acestei infracţiuni, numeroase aspecte privind participaţia penală, rolul în cadrul grupului infracţional organizat, structura acestuia etc. nu sunt încă clarificate, motiv pentru care arestarea preventivă nu poate fi dispusă şi ca urmare a săvârşirii acestei infracţiuni. În ceea ce priveşte cele 4 (patru) infracţiuni de trafic de influenţă şi cele 3 (trei) infracţiuni de spălare a banilor, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că există suspiciunea rezonabilă în sensul săvârşirii acestor infracţiuni de către inculpat”, se mai spune în motivare.

Pe 5 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, după ce acesta a dispărut şi nu s-a mai prezentat la IPJ Prahova, încălcând astfel termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foşti şefi din Poliţie şi Parchete.