1EUR = 4.8127 RON | Bucureşti 11 º

News

Şedinţă CSAT: strategia privind relaţia cu R. Moldova şi planul pentru militarii trimişi în misiuni, pe ordinea de zi

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se va reuni marţi, pe ordinea de zi a şedinţei figurând subiecte precum strategia de acţiune, pe termen mediu şi lung, privind relaţia României cu Republica Moldova şi planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2017.

29 noi, 2016 | Agerpres

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei conduse de preşedintele Klaus Iohannis vor mai figura teme referitoare la: măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional (octombrie 2015 - septembrie 2016), planul naţional de priorităţi informative pentru anul 2017, stadiul implementării Strategiei naţionale de apărare a ţării, pentru perioada 2015-2019, şi programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2017.

'În cadrul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională', se arată în comunicat.

Şedinţa CSAT va avea loc marţi, de la ora 11,00, la Palatul Cotroceni.

Ultima şedinţă a CSAT a avut loc pe 27 septembrie.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, potrivit Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

La lucrările Consiliului pot participa ca invitaţi, cu aprobarea preşedintelui, şi reprezentanţi ai Parlamentului, ai administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai altor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi ai societăţii civile.
CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui.

În timpul mandatului actualului preşedinte al ţării, Klaus Iohannis, CSAT s-a întrunit de zece ori.

CSAT s-a reunit pentru prima dată sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, la 3 martie 2015, şi a discutat, printre altele, despre starea de securitate din Ucraina şi implicaţiile pentru România, integrarea în Uniunea Europeană a Balcanilor de Vest, provocările generate de migraţie în contextul securitar din zone cu potenţial terorist etc.

La 9 iunie 2015, CSAT s-a întrunit pentru a discuta despre Strategia Naţională de Apărare a Ţării, despre impactul defrişărilor ilegale ale fondului forestier naţional, despre forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2016, despre stadiul implementării deciziilor Summitului NATO din 2014, despre pregătirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate şi apărare comună etc.

Defrişările ilegale au fost un subiect discutat şi la reuniunea Consiliului din 30 iulie 2015, în cadrul căruia a mai fost abordat şi subiectul privind impactul regional şi consecinţele pentru România ale evoluţiilor de securitate din proximitatea flancului estic al NATO.

La 17 septembrie 2015 a avut loc şedinţa CSAT care a abordat teme precum: modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării; migraţie şi poziţia României la Consiliul Justiţie şi Afaceri interne din 22 septembrie 2015; evoluţiile din Orientul Mijlociu (Siria şi Iran); necesitatea ca România aibă o contribuţie mai mare la forţele de menţinere a păcii organizate sub egida ONU etc.

Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, precum şi planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara ţării în 2016 (misiunea NATO din Afganistan - Resolute Support Mission, menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA) au fost temele de pe ordinea de zi a CSAT din 10 decembrie 2015. Forţele puse la dispoziţie, în 2016, de către Ministerul Apărării Naţionale, pentru misiuni în afara ţării, numără 1.181 militari, cu 158 de militari mai mult decât în 2015. La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne urma să pună la dispoziţie pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, în 2016, 1.530 de jandarmi şi poliţişti, potrivit presidency.ro.

La 11 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a convocat o reuniune de urgenţă a CSAT, pentru a analiza, dezbate şi găsi soluţii în timp real la situaţia creată de decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 16 februarie 2016 privind constituţionalitatea interceptărilor telefonice. În cadrul reuniunii de urgenţă, CSAT a avizat proiectul de OUG al Ministerului Justiţiei privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

În cadrul şedinţei CSAT din 15 martie 2016 s-a convenit asupra măririi graduale a alocaţiilor bugetare pentru înzestrarea Armatei României până în anul 2027. S-a mai analizat impactul actorilor non-statali de factură jihadistă asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, fenomenul migraţiei ilegale, dar şi stadiul acţiunilor întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional.

La şedinţa din 26 mai 2016, au fost discutate următoarele subiecte: strategia militară a României; programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă; stadiul îndeplinirii obiectivelor şi priorităţilor Ministerului Apărării Naţionale, stabilite prin Directiva de planificare a apărării, în anul 2015; Forţele Armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2017; mandatul României la Summitul NATO 2016 de la Varşovia; activitatea desfăşurată de către Serviciul Român de Informaţii în anul 2015 şi principalele obiective pentru anul 2016; infecţiile intraspitaliceşti ca vulnerabilitate a sectorului medical cu impact asupra securităţii naţionale; stadiul şi evoluţia Proiectului Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.

Summit-ul de la Varşovia din 8-9 iulie 2016 a fost principala temă a CSAT din 26 iulie, preşedintele Klaus Iohannis declarând, la finalul şedinţei, că Summitul NATO a fost un succes pentru România şi că ţara noastră a reuşit să atingă toate obiectivele propuse. Printre cele mai importante prevederi ale Declaraţiei finale a Summitului de la Varşovia care privesc România se numără: declararea scutului american antirachetă de la Deveselu drept capacitate NATO; prezenţa unei brigăzi militare multinaţionale în România la care şi-au anunţat deocamdată participarea efective poloneze şi bulgare; dezvoltarea planului de contingenţă obţinut de România la Summitul NATO din 2014. Alte teme discutate în cadrul şedinţei din 26 iulie 2016 au fost: situaţia din Turcia, relaţiile României cu Orientul Mijlociu, evaluarea stării de securitate a României din perspectiva riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă, integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european.

La 27 septembrie 2016, CSAT a luat în discuţie, pe lângă deciziile adoptate la Summitul NATO de la Varşovia, migraţia, sistemul de sănătate publică din România şi alte teme precum: evoluţiile din Orientul Mijlociu şi implicaţiile pentru România; situaţia operatorilor din industria de apărare; evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice din România; constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei aliate înaintate, avansate.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO