Şeful Societe Generale a cerut standarde mai flexibile în reglementările Basel III

Oudea s-a declarat în favoarea unor standarde mai flexibile în reglementările Basel III şi le-a apărat de criticii care cereau standarde mai simple, măsurabile.

Forţarea băncilor să se bazeze mai puţin pe capitalul împrumutat a fost un element cheie al eforturilor autorităţilor de reglementare de a face instituţiile de creditare mai sigure, după criza din 2007-2009.

În urma criticilor privind reţeaua complicată de reglementări aflată acum în vigoare pentru a reduce plăţile acordate bancherilor şi a proteja băncile de faliment s-a cerut simplificarea regulilor.

‘Avem nevoie să conservăm modelul bazat pe risc pentru băncile naţionale şi asta se doreşte prin Basel III, alocarea de capital în funcţie de riscul pe care şi-l asumă băncile’, a explicat şeful Societe Generale.

Miercuri, autorităţile de reglementare din SUA au anunţat cerinţe de capital mai stricte pentru cele mai mari opt bănci americane, în scopul întăririi sistemului financiar şi al protejării contribuabililor de orice viitoare salvări costisitoare de bănci.

Nivelul capitalului minim propus de autorităţi are ca obiectiv reducerea riscurilor din sistemul bancar şi rezolvarea aşa numitei probleme ‘too big to fail’ – bănci considerate ‘prea mari pentru a da faliment’, pe care Guvernul ar putea fi forţat să le salveze în cazul prăbuşirii.

Dar cele opt bănci – JPMorgan Chase & Co, Citigroup Inc, Bank of America Corp, Wells Fargo & Co, Goldman Sachs Group Inc, Morgan Stanley, Bank of New York Mellon Corp şi State Street Corp – susţin că noile reglementări le afectează competitivitatea faţă de rivalele lor din străinătate, care trebuie să îndeplinească cerinţe mai puţin stricte privind capitalul. Reglementările se aplică băncilor care au active totale consolidate de peste 700 miliarde de dolari sau active în custodie de peste 10.000 miliarde de dolari.

Noile reglementări impun ca minimul efectului de pârghie (leverage ratio), limita fondurilor pe care le poate împrumuta banca pentru a-şi finanţa afacerile, să fie de 6% din activele totale, faţă de 3% fixată de reglementările Basel III.

Oudea a apărat modelul bazat pe risc la o conferinţă financiară la Paris, spunând că ‘o măsură crudă cum este minimul efectului de pârghie’ ar trebui să fie un prag şi nu un element cheie al cadrului de reglementare’.

‘Este prea simplist să analizezi băncilor doar printr-o serie de coeficienţi. Este de asemenea o problemă de management intern al asumării riscurilor’, susţine directorul general al SocGen.

Acesta a descris regimul de reglementare inaugurat după criza din 2008 ca ‘represiv’, deşi necesar, şi a afirmat că Europa are nevoie să găsească ‘metode de dezvoltare a strategiei pentru pieţele de capital’.

Afacerile în Europa încă se bazează pe furnizarea creditelor de la bănci, în timp ce în SUA majoritatea finanţării este furnizată prin pieţele de capital – un model pe care Europa trebuie să-l imite, a explicat Oudea.

În România, BRD este lider pe piaţa cardurilor atât în domeniul emiterii, cât şi în cel al acceptării, cu peste 2,3 milioane de carduri valide, 1.500 de ATM-uri şi 21.000 de POS-uri. BRD-Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor. BRD face parte din Grupul Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare. Grupul are 154.000 de angajaţi şi 32 milioane de clienţi în întreaga lume.