1EUR = 4.7524 RON | Bucureşti 21 º

Companii

Sistemul de alimentare cu apă caldă şi căldură al Bucureştiului se autodistruge, încet, dar sigur. Explicaţii

Rețeaua de termoficare a Bucureștiului se degradează constant prin însăși modalitatea în care a ajuns să funcționeze. Pierderile de apă au ajuns atât de mari încât “acoperirea” lor pentru a putea ține sistemul în viață îl afectează în fiecare oră de funcționare, mai ales iarna. Situația este cunoscută, dar pur și simplu, pentru ca orașul să nu rămână în frig iarna, nu se poate altfel. Sursă foto: bucurestifm.ro.

09 oct, 2019 | | ECONOMICA.net

Înainte de a ajunge la explicații, iată pe scurt, pentru cei mai puțin familiarizați, cum funcționează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al Bucureștiului

Cele patru Centrale Electrice de Termoficare (CET) deținute de Electrocentrale București-Sud, Vest, Progresu și Grozăvești, produc energie electrică și termică prin arderea  gazelor naturale. Referindu-ne strict la agentul termic, de la ele pleacă apă fierbinte, la circa 90 de grade, care merge în rețeaua primară a RADET, soietatea Primăriei București care asigură distribuția și furnizarea energiei termice către jumătate de milion de apartamente din București și câteva mii de instituții. Cantitatea și temperatura variază, vară/iarnă.

În caloriferele dvs. nu ajunge această apă fierbinte din rețeaua primară. Din această rețea curg ramificații, rețeaua secundară, prin care această apă fierbinte ajunge în punctele termice, aolo unde, prin schimbătoare de căldură, se încălzește altă apă, care ajunge în caloriferele și la robinetele din apartamente. Apa folosită în acest circuit secundar se întoarce, revine în circuitul primar, pe unde se întoarce la cele patru CET, pentru a putea fi din nou încălzită, în special în CAF-uri (cazan apă fierbinte)-nu complicăm raționamentul aducând în discuție cogenerarea-și a fi din nou introdusă în circuitul primar al RADET, reîncălzită. Și așa mai departe.

Așadar, pe scurt, rețeaua RADET ar trebui să fie una închisă, în teorie, prin care pleacă apă fierbinte, încălzește altă apă și se întoarce, mai rece, evident, pentru a fi din nou încălzită în CET-uri.

Bucureștiul are a doua cea mai extinsă rețea de termoficare urbană din lume, după Moscova, moștenită din perioada comunistă. Sunt peste 950 de kilometri de rețea primară, alți peste 2.900 km de rețea secundară și peste 1.000 de puncte și module termice.

Apa de adaos, cheia problemei

Toată lumea a auzit despre pierderile din rețeaua RADET. Practic, o parte din apa fierbinte se scurge în pământ prin țevile sparte. Chiar Primăria recunoaște un procent de pierderi tehnologice de 28%, pe care îl și plătește, de la bugetul Capitalei.

Deci o parte din apa care pleacă de la centrale nu se mai întoarce, se scurge în pământ. Ea este înlocuită cu apă de adaos.

Aici apare explicația pentru care practic sistemul de termoficare din București se autodistruge: cantitatea enormă de apă de adaos. Iată întâi o declarație a oficialilor Elcen, după care vom explica.

“Din cauza condiției tehnice precare a rețelei de transport și distribuție, ELCEN se află în situația de a livra apă de adaos – care să suplinească pierderile de apă înregistrate – la valori medii de 2.000 tone/h în sezonul de iarnă și de 1.300 tone/h în sezonul de vară. Acest  fapt a impus menținerea presiunilor pe conductele de retur la limita de avarie și reducerea drastică a presiunilor pe conductele tur.

Analiza datelor de funcționare din ultimii ani arată că valorile presiunilor pe conductele tur în sezonul de iarnă au scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2600 t/h.

Funcționarea pe termen lung cu actualele debite de apă de adaos precum și cu valori depășite ale durității totale a apei datorită infiltrațiilor de apă brută în punctele termice are  efecte distructive asupra agregatelor producătoare de energie a centralelor:

-  coroziuni datorate conținutului mare de oxigen din apa de termoficare;

- depuneri dure pe suprafețele de schimb de căldură datorate depășirii valorilor durității totale a apei din circuitul de termoficare;

Funcționarea în aceste condiții produce efecte distructive asupra agregatelor producătoare, în special asupra CAF-urilor, conducând la indisponibilizări repetate a acestora cu efecte negative asupra alimentării cu energie termică a consumatorilor și limitează debitele de agent termic livrate. În plus, un debit mărit de apă de adaos înseamnă consum excesiv de reactivi chimici, care în contextul actual se procură cu mari dificultăți, mai ales în sezonul de iarnă”.

Declarația a fost făcută recent de Claudiu Crețu, administrator special al Elcen, către Contributors.ro

Să explicăm, pe înțelesul tuturor

Practic, în sezonul de iarnă, s-a ajuns ca din țevile RADET să se scurgă în pământ, iarna,  2.000 de tone de apă pe oră. 2.000 de tone înseamnă două milioane de litri de apă, care curg din conductele RADET în fiecare oră. Această apă este înlocuită cu apă de adaos. Potrivit unor oameni din sistem, situația s-a înrăutățit teribil în ultimii ani, în condiițiile în care s-a făcut prea puțin pentru reabilitarea rețelei RADET, în condițiile în care, doar pe rețeaua primară, două treimi din țevi au mai mult de un sfert de secol vechime.

În 2016, iarna, cantitatatea de apă de adaos era de 1.200 de tone pe oră. Anul următor a ajuns la 1.600 de tone, iar iarna trecută s-a ajuns la 2.000 de tone. Chiar acum, când se redactează acest text, RADET raportează un debit de apă de adaos de 1.419 tone pe oră.

De ce se introduce această apă de adaos? Răspunsul simplu este: pentru că altfel nu se poate fără ca orașul să nu rămână fără energie termică. Revenim la cum funcionează sistemul. De la CET pleacă apă fierbinte, pe circuitul de tur, la debite de 4-5 bari-mult mai puțin față de ce era în trecut, supradimensionarea actuala a rețelei RADET este de notorietate, și și aceasta este una dintre cauzele problemelor.

Cum mare parte din această apă se pierde, înapoi la centrală ajunge mult mai puțină și la presiuni mult mai mici. Dacă acești parametri scad sub o anumită valoare de avarie sistemul de termoficare colapsează: la o presiune de sub 0,3 bari pe circuitul de retur, CAF-urile din CET-uri nu mai funcționează pentru că efectiv nu mai au ce încălzi și se opresc, trecem peste defectele cauzate. De aceea, este necesară introducerea acestei ape de adaos, repetăm, la acele volume absolut astronomice: două milioane de litri de apă în fiecare oră, iarna trecută.

Problema este că această apă de adaos nu trebuie să fie apa din rețea, cea care curge la dvs. la robinet. Apa din rețea este dură, calacaroasă și conține săruri, gaze dizolvate. Apa de adaos trebuie să fie purificată, tratată, dedurizată, înainte de a fi folosită pentru termoficare, pentru că, altfel, conductele se corodează și, în final, se fisurează.

Or, la acest debit enorm de apă, practic nu se poate trata atâta apă de adaos câtă este introdusă pentru a menține sistemul în viață. Apa de adaos se introduce în rețea la CET – uri. Or, potrivit surselor noastre, aici se poate introduce fizic apă dedurizată, tratată, până la un debit de 1.700-1.800 de tone pe oră. Iarna trecută și, cel mai probabil și în acest an, a fost nevoie de 2.000 de tone pe oră, iar apa a fost introdusă din rețea direct, fără a fi tratată în prealabil, pentru că nu se putea altfel.

Mai mult, potrivit declarațiilor celor cu care am vorbit, situația a fost atât de dramatică și pierderile atât de mari iarna trecută, încât au fost cazuri în care inclusiv personalul RADET a introdus apă de adaos în rețeaua de termoficare, din rețeaua publică (deci netratată) în zona punctelor termice, unde se poate face acest lucru, pentru că altfel rețeaua nu mai putea funcționa.

Așadar, funcționarea în condițiile actuale a sistemului de termoficare din București îl autodistruge. Cantitatea enormă de apă de adaos, necesară pentru a compensa apa care se scurge în pământ și a menține sistemul în viață nu mai permite tratatea ei la parametri normali de utilizare. Se folosește apă “normală”, iar acest lucru nu face decât să uzeze suplimentar rețeaua de termoficare, care este și așa într-o stare deplorabilă.

Rezolvarea situației ține, evident, de investițiile în schimbarea rețelei RADET, chiar pe bani europeni, fiind disponibili, în teorie 200 de milioane de euro, bani europeni, în condiițiile în care CE încurajează termoficarea urbană alimentată de centrale de cogenerare, din motive de scădere a emisiilor.

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO