Slovacia și Ungaria resping planul Comisiei Europene de renunțare la importurile energetice din Rusia, în special a celor de gaze naturale

Comisia Europeană a prezentat marţi o foaie de parcurs cu obiectivul ca statele UE să renunţe cât mai curând posibil la importurile de combustibili din Rusia, enunţând măsuri precum interzicerea treptată a încheierii de noi contracte pentru importul de gaz rusesc şi rezilierea contractelor în vigoare astfel încât începând din anul 2027 ţările UE să nu mai cumpere deloc din Rusia gaze livrate prin conducte şi nici gaze naturale lichefiate (GNL).

Urmează că luna viitoare executivul comunitar să propună acţiuni legislative pentru atingerea acestui obiectiv. Planul Comisiei Europene ţinteşte de asemenea petrolul şi uraniul îmbogăţit de provenienţă rusească.

Premierul slovac Robert Fico a declarat că înţelege încercările europene de reducere a dependenţei energetice faţă de ţările terţe, dar propunerile Bruxelles-ului vor aduce prejudicii Uniunii Europene, întrucât vor avea ca efect creşterea preţurilor la energie şi diminuarea competitivităţii blocului comunitar.

„Aceasta este pur şi simplu sinucidere economică să mergem în punctul în care să trebuiască să nu mai avem nici gaz, nici combustibil nuclear, nici petrol, doar pentru că un fel de nouă Cortină de Fier se construieşte între lumea occidentală şi probabil Rusia şi alte ţări”, a spus Fico, adăugând că ţara sa va căuta să obţină o modificare a acestui plan.

La rândul său, ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto consideră „inacceptabil” planul Comisiei Europene şi asigură că Ungaria va „întreprinde cei mai puternici paşi” împotriva acestuia. „Vom lupta şi vom contesta această decizie”, a adăugat el, după ce a declarat deja de marţi că această iniţiativă „agresivă” a Comisiei Europene „reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii ţărilor europene, inclusiv a Ungariei, întrucât legislaţia UE stabileşte clar că fiecare ţară poate decide ce surse de energie utilizează şi de unde le obţine”.

Propunerile legislative concrete pe care Comisia Europeană le va avansa luna viitoare pentru implementarea foii de parcurs de eliminare a importurilor energetice ruseşti vor avea nevoie doar de aprobarea Parlamentului European şi a unei majorităţi calificate a statelor membre în Consiliul UE, aşadar Slovacia şi Ungaria singure nu le vor putea bloca.

În urma invaziei ruse în Ucraina şi a sabotării conductelor Nord Stream, UE a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti, care au fost înlocuite parţial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente. Or, blocul comunitar are nevoie de energie la preţuri reduse pentru a-şi menţine industriile competitive în concurenţa cu rivalii din China şi SUA, unde costurile energiei sunt de câteva ori mai mici.

Preşedintele american Donald Trump a cerut Uniunii Europene să cumpere mai mult GNL din SUA, ceea ce ar putea fi o concesie făcută de UE în negocierile cu Washingtonul asupra taxelor vamale impuse de Trump şi deocamdată suspendate parţial de acesta în timp ce au loc tratative.

Deşi Uniunea Europeană şi-a stabilit deja după invazia rusă în Ucraina obiectivul – neobligatoriu pentru statele membre – de a elimina complet importurile de gaze naturale ruseşti până în anul 2027, unele state membre nu au reuşit să-şi diversifice substanţial importurile energetice. Mai mult, importurile de gaze ruseşti în UE au crescut în anul 2024, după ce scăzuseră în 2023.

Anul trecut, 16,1% din petrolul consumat în UE a fost achiziţionat din SUA. De asemenea, 45,3% din gazele naturale lichefiate (GNL) importate anul trecut de UE provin din SUA. Alţi furnizori importanţi de GNL pentru ţările UE mai sunt Rusia (17,5%) şi Norvegia (13,5%), aceasta din urmă fiind de asemenea furnizorul a 45,6% din gazul natural importat de UE prin conducte.