Soluţia: execedent bugetar şi micşorarea statului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Deci, soluția nu-i să crească salariilor în paralel cu mărirea taxelor și deficitelor, care, înseamnă pierdere, ci concomitent cu scăderea poverii fiscale, excedent bugetar și întărirea rolului piețelor.

Dar haideţi să detaliem mai mult problematica pornind de la relația exporturi + economisire + taxe = importuri + investiții + cheltuieli publice. În mod firesc, exporturile ar trebui să se echilibreze cu importurile, economisirile cu investiţiile şi taxele cu cheltuielile bugetare.

Dacă însă balanţa export – import este dezechilibrată e nevoie să fie compensată fie prin scăderea cheltuielilor fiscale, fie prin creșterea altor elemente, precum economisirea sau taxele.

Din păcate însă, populația e supraîndatorată, n-are cum să facă economii, iar impozitarea ar înghesui-o mai mult.

Sigur că poți să atragi mai multe fonduri europene, dar există riscul ca ele să nu fie bine canalizate. De aceea, ajungem la ultimul factor al relației, investițiile, pe care dacă-l asociem cu celălalt element viabil, reducerea cheltuielilor publice, rezultă că avem nevoie de un stat mai mic.

Cu mai puțin stat în economie se creează un mediu de business propice să atragă investiții străine directe și se dezvoltă piețe ce absorb venitul disponibil al populației și formarea brută de capital a companiilor. Pe când, în acest moment, cu o economie cu bugetul statului în centru, banii absorbiţi prin taxe nu reuşesc să genereze o creştere economică reală, ce aduce bunăstare, nu deficite!

Dar pentru a veni investițiile sunt necesare modificări legislative în planul taxării și instituționale în zona piețelor. Fiindcă, în prezent, avem un sistem care doar dă impresia că ar exista economie de piaţă, fără să fie de fapt. De aceea orice specialist ar fi chemat din afară, cu oricât de multă competenţă, şi-o va declina. El nu poate face nimic fără schimbarea cadrului, şi pentru ca acesta să poată fi modificat în sensul eficientizării e necesar ca în procesul de vot să fie eradicat traficul informal de decizii, numit popular corupție.

Şi odată ce România va fi condusă de o clasă de persoane educate şi cu expertiză palpabilă – nu una mimată de diplome – se va putea merge spre un sistem legislativ care să permită să se obțină în acelaşi timp relaxare fiscală şi micșorarea statului.