România primeşte rating de tip investment grade, de la Standard & Poor’s

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a îmbunătăţit vineri ratingul atribuit României, la 'BBB minus' de la 'BB plus', pe fondul creşterii economice şi al menţinerii disciplinei fiscale din partea Guvernului, transmite Bloomberg. În urma deciziei, ratingul de ţară al României este similar cu cel atribuit Rusiei, Braziliei şi Spaniei.
Economica.net - vin, 16 mai 2014, 05:45
România primeşte rating de tip investment grade, de la Standard & Poor's

‘BBB minus’ este primul rating din categoria investment grade, recomandat pentru investiţii.

Standard & Poor’s era singura mare agenţie de rating care menţinea România în categoria ”junk’ (nerecomandată pentru investiţii – n.r.), în condiţiile în care Fitch Ratings şi Moody’s plasează încă de anul trecut România în rândul statelor cu risc scăzut pentru investiţii.

‘Îmbunătăţirea ratingului reflectă progresele rapide înregistrate de România în îmbunătăţirea balanţei externe. De asemenea, evidenţiază punctul nostru de vedere că progresele realizate în domeniul consolidării fiscale şi întăririi stabilităţii sectorului financiar vor continua’, se arată în comunicatul S&P.

În urma deciziei de vineri, ratingul de ţară al României este similar cu cel atribuit Rusiei, Braziliei şi Spaniei.

Agenţia de evaluare financiară estimează că România va menţine o creştere economică medie de 3% în perioada 2014-2017. Chiar dacă este vorba de un ritm inferior celui înregistrat înainte de criza financiară din 2009 este vorba de o creştere superioară celei înregistrate de statele vecine. De asemenea, S&P subliniază că, dacă în 2013 şi 2014 cererea externă a stat la baza creşterii, agenţia se aşteaptă la o trecere graduală spre cererea internă în timp ce exporturile vor limita uşor creşterea în 2016-2017. Acest lucru nu ar trebui să inverseze progresele realizate de România în echilibrarea contului extern.

Trecerea României la o economie mai deschisă înseamnă că exporturile constituie, în prezent, 42% din PIB, comparativ cu 31% din PIB în 2009. Creşterea exporturilor şi reducerea importurilor au contribuit la reducerea deficitului de cont curent la 1,1% din PIB în 2013, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. Deşi S&P se aşteaptă ca deficitul să se dubleze la 2,1% din PIB până în 2017, acest nivel reprezintă un deficit structural scăzut.

Reducerea deficitului de cont curent se traduce şi printr-un profil mai sănătos al datoriei externe, investiţiile străine directe urmând să depăşească deficitul cel puţin până în 2017. În consecinţă, nivelul datoriei externe a României ar urma să scadă până la 15% din PIB în 2015 de la un vârf de 22% în 2012.

‘Incertitudinea politică internă nu a afectat recent performanţele economice însă continuăm să vedem cadrul de guvernanţă din România ca un element de slăbiciune pentru rating. De asemenea, apariţia unor riscuri geopolitice ar trebui să fie ţinută sub control în condiţiile în care legăturile economice ale României cu Ucraina şi Rusia sunt limitate şi nu vedem nicio implicare directă pentru securitatea României’, se mai arată în comunicatul S&P.

Perspectiva asociată ratingului de ţară al României este una ‘stabilă’, ceea ce înseamnă că S&P consideră că riscurile pentru o scădere sau o îmbunătăţire de rating sunt echilibrate. Agenţia subliniază că ar putea îmbunătăţi ratingul României dacă programul de consolidare bugetară, de reformă a finanţelor publice şi de restructurare a companiilor de stat va fi implementat cu succes fără a modifica tendinţele actuale de corectare a dezechilibrelor externe şi de întărire a stabilităţii sectorului financiar. În sens invers, S&P ar putea retrograda România în cazul reapariţiei dezechilibrelor externe, dacă stabilitatea din sectorul financiar va slăbi sau dacă deficitele bugetare vor creşte în mod semnificativ.

Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) a anunţat joi că România a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, cea mai mare creştere economică anuală din UE, fiind pentru al doilea trimestru consecutiv când ţara are cel mai semnificativ avans economic anual din UE.

Potrivit estimărilor ‘semnal’ publicate, joi, de INS, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,8% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2013.

Fondul Monetar Internaţional estimează că, în acest an, România va înregistra o creştere economică de 2,2%, urmată de un avans de 2,5% în 2015.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat acum câteva zile că agenţia de rating Standard & Poor’s menţine România în categoria nerecomandată pentru investiţii, deşi Bucureştiul are deficit sub 3% şi creştere economică de 3,5%.

‘Există o casă de acordare a ratingurilor, ea se numeşte Standard & Poor’s, care încă menţine România la evaluarea de ”junk”, adică ţară nerecomandată pentru investiţii. Sunt trei agenţii de rating recunoscute în lume: Fitch, Moody’s şi Standard&Poor’s. Două din ele – Moody’s şi Fitch – au dat României investment grade-ul de mult. Moody’s -ul nici măcar pe timpul crizei nu l-a retras. Dar există acest Standard & Poor’s, care şi astăzi, după ce România are deficit sub 3% şi creştere economică de 3,5% pe anul trecut, îşi permite să menţină România la calificativul ”junk”, nerecomandat pentru investiţii’, a declarat preşedintele Băsescu, la începutul acestei săptămâni.

Moody’s este singura dintre marile agenţii de rating care a menţinut România pe toată perioada crizei financiare în categoria ţărilor cu rating recomandat pentru investiţii pe termen lung. În prezent, Moody’s atribuie României calificativul „Baa3”, ultimul din categoria recomandată investiţiilor pe termen lung, cu perspectivă stabilă.

Fitch acordă României pentru datoriile pe termen lung în valută calificativul „BBB-„, cu perspectivă stabilă, de asemenea în afara clasei investment grade.

Ionuţ Dumitru: Decizia Standard & Poor’s era inevitabilă, dar nu va produce efecte imediate în economie
     
Decizia agenţiei de evaluare financiară Standard & Poor’s de a îmbunătăţi ratingul atribuit României, la ‘BBB minus’ de la ‘BB plus’, era aşteptată în contextul în care indicatorii macroeconomici s-au îmbunătăţit semnificativ, iar S&P era singura instituţie de profil care menţinea România la un calificativ din categoria ‘junk’ (nerecomandată pentru investiţii – n.r.), a declarat vineri, pentru AGERPRES, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

‘Era o decizia aşteptată. Era inevitabil ca S&P să nu îmbunătăţească ratingul României în contextul în care indicatorii macroeconomici s-au îmbunătăţit semnificativ de când agenţia de evaluare financiară ne-a retrogradat la categoria junk, iar perspectiva era deja pozitivă’, a spus Ionuţ Dumitru.

În opinia sa, ratingul României ar fi trebuit îmbunătăţit mai demult, dar S&P a fost cea mai conservatoare agenţie de profil, în condiţiile în care celelalte două agenţii importante au îmbunătăţit calificativul României încă de anul trecut.

Ionuţ Dumitru spune că nu se vor vedea efecte imediate în economia României ca urmare a acestei decizii, dar este important să păstrăm direcţia reformelor şi să accelerăm reformele structurale.

Referitor la anunţul de joi al Institutului Naţional de Statistică privind creşterea economică de 3,8% în primul trimestru, Ionuţ Dumitru a precizat că estimarea instituţiei pe care o reprezintă era de 4%, iar pentru finalul anului se menţine prognoza de 3,5%.

Crăciun, BCR: Decizia S&P vine foarte târziu,dar scăderi de dobânzi la titlurile suverane mai sunt posibile
     
Decizia Standard & Poor’s de a acorda României calificativul ‘investment grade’ vine foarte târziu având în vedere evoluţiile economice din ţară, dar chiar şi aşa ne putem aştepta la o continuare a scăderii dobânzilor pentru titlurile suverane datorită fondurilor de investiţii care până acum nu au putut cumpăra titluri româneşti pentru că nu aveau un calificativ ‘investment grade’ atât de la S&P cât şi de la Moody’s, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Radu Crăciun, economistul-şef al Băncii Comerciale Române.

‘Decizia Standard & Poor’s vine foarte târziu raportat la evoluţiile economice din România sau raportat la deciziile similare luate de alte agenţii de rating precum Fitch sau Moody’s. Pieţele au recunoscut deja de mai mult timp re-echilibrarea puternică a economiei româneşti şi, de aceea, decizia este deja, în mare măsură, reflectată de preţurile titlurilor suverane. Chiar şi aşa, după cum explicam într-un raport recent, evaluările relative sugerează că există încă un potenţial de scădere a dobânzilor pentru titlurile suverane ale României. Diferenţa ar putea fi eliminată prin intrările fondurilor de investiţii care până acum nu au putut să ia expunere la România fără ca aceasta să aibă un calificativ investment grade atât de la S&P cât şi de la Moody’s’, a explicat Radu Crăciun.

În opinia sa, o nouă îmbunătăţire a rating-ului presupune o politică economică şi fiscală predictibilă şi ponderată, care să nu fie influenţată de agenda electorală sau de existenţa sau inexistenţa unui acord cu FMI.

‘Odată macroechilibrele păstrate, restructurarea şi privatizarea sectorului de stat vor reprezenta un pas extrem de important în direcţia ruperii cercului vicios al ineficienţei în economie, contribuind la accelerarea convergenţei în scopul aderării la zona euro’, a subliniat reprezentantul BCR.

Referitor la creşterea PIB din primul trimestru, Radu Crăciun spune că o accelerare a creşterii economice era de aşteptat. ‘De altfel şi noi am revizuit de câteva săptămâni prognoza de creştere economică pe 2014 de la 2,5% la 3%. Spre deosebire de anul trecut, acum avem primele semne că suntem martorii unui reviriment al consumului, cifrele din comerţul cu amănuntul sugerând această schimbare’, a adăugat Radu Crăciun.

El susţine că este de aşteptat ca, pe primele două trimestre, creşterea economică să fie apropiată de 3,5% – 4,2% pentru ca apoi, în ultimele două trimestre să scadă sub 3% din cauza efectului de baza indus de producţia agricolă excepţională de anul trecut.

Economistul BCR consideră că, pentru menţinerea ritmului actual de creştere economică, este esenţială păstrarea dobânzilor la un nivel scăzut precum şi continuarea procesului de scădere a rezervelor minime obligatorii. ‘În paralel, accelerarea absorbţiei fondurile europene va fi de bun augur pentru evoluţia economiei. În perspectivă, semnele de relansare a economiei europene vor fi un element suplimentar de stimulare a creşterii economiei locale’, a încheiat Radu Crăciun.

Euler Hermes a îmbunătăţit perspectiva de risc a României la B2

Euler Hermes, lider global în asigurarea de credit comercial, a îmbunătăţit perspectiva de risc pe termen mediu a României de la C3 la B2, pe o scară de şase trepte conform căreia AA reprezintă cel mai mic risc, iar D cel mai mare.

România este una din cele cinci state pentru care Euler Hermes a îmbunătăţit ratingurile alături de Olanda, Malta, Algeria şi Kenya.

‘Fundamentele macroeconomice (-ale României-) au continuat sa se îmbunătăţească (contul curent şi deficitele fiscale reduse, datoria publica moderată), deşi datoria externă este încă ridicata (68% din PIB in 2013, pe o tendinţă de scădere)’, subliniază Euler Hermes. În aceste condiţii, Euler Hermes prognozează pentru România o creştere economică de aproximativ 3% în 2014 şi 2015, însoţită de scăderea insolvenţelor companiilor.

În conformitate cu cele mai recente perspective economice globale ale Euler Hermes, creşterea PIB-ului mondial este aşteptată să îşi revină (+2,9% în 2014), dar ritmul de revenire rămâne lent (sub 3% pentru al treilea an la rînd) şi partea negativă este că riscurile de scădere predomină.

Potrivit Euler Hermes, capacitatea economiilor emergente de a rezista tensiunilor financiare depinde în mare măsură de fundamentele lor financiare, iar pe lista celor mai vulnerabile 10 ţări pe termen scurt se regăsesc Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, India, Indonezia, Mexic, Filipine, Africa de Sud şi Turcia.

Euler Hermes este o filială a Allianz şi un recunoscut specialist în domeniul bond-urilor, garanţiilor şi colectării creanţelor. Cu mai mult de 100 de ani experienţă, compania oferă clienţilor săi business-to-business (B2B) servicii financiare care sprijină managementul creanţelor comerciale şi al lichidităţilor.

Stirea se actualizeaza

Te-ar mai putea interesa și
Bulgaria va folosi avioanele de vânătoare MiG-29, de producție sovietică, până în 2028
Bulgaria va folosi avioanele de vânătoare MiG-29, de producție sovietică, până în 2028
Bulgaria nu va opri de la zbor avioanele MiG-29 până în 2028, a afirmat vineri ministrul interimar al Apărării, Atanas Zaprianov, relatează agenția bulgară de presă BTA, citată de Agerpres....
Statele NATO au ajuns la un acord pentru trimiterea de sisteme de apărare aeriană suplimentare în Ucraina, inclusiv de rachete Patriot
Statele NATO au ajuns la un acord pentru trimiterea de sisteme de apărare aeriană suplimentare în Ucraina, inclusiv de ...
Statele membre NATO au ajuns la un acord cu privire la trimiterea de sisteme de apărare antiaeriană suplimentare în Ucraina, ...
Lavrov: Rusia nu va accepta un armistițiu cu Ucraina în timpul unor posibile negocieri de pace
Lavrov: Rusia nu va accepta un armistițiu cu Ucraina în timpul unor posibile negocieri de pace
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova nu va accepta un armistiţiu cu Ucraina nici măcar ...
Nissan își înrăutățește prognoza privind profitul în urma scăderii vânzărilor
Nissan își înrăutățește prognoza privind profitul în urma scăderii vânzărilor
Nissan Motor, al treilea mare producător auto nipon, a redus cu 14,5% estimarea privind profitul anual, citând vânzările ...