Statele UE au început discuțiile referitoare la acordarea unui împrumut Ucrainei, finanțat direct din activele înghețate ale Rusiei

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat pe 10 septembrie ideea unui împrumut acordat Ucrainei din activele ruseşti şi pe care Kievul să-l ramburseze numai după ce Rusia îi plăteşte „reparaţii de război”.

În timp ce preşedintele american Donald Trump refuză ca SUA să mai finanţeze ajutoare financiare şi militare pentru Ucraina în războiul cu Rusia şi lasă acest sprijin pe seama europenilor, UE caută noi surse de finanţare pentru a continua să ajute Kievul, într-un moment în care perspectivele de pace se îndepărtează.

În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash.

Casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active din Belgia, care au ajuns deja la scadenţă sau vor ajunge la scadenţă în acest an, prin urmare sumele pot fi transformate în lichidităţi, a explicat Comisia Europeană într-un document prezentat celor 27 de state membre ale UE.

Ideea este aşadar ca UE să preia aceste lichidităţi pentru a finanţa apoi un împrumut de 140 de miliarde de euro acordat Ucrainei, pe care aceasta din urmă îl va rambursa doar dacă Rusia îi plăteşte despăgubiri de război. Dacă Moscova refuză, sancţiunile UE vor rămâne în vigoare şi de asemenea activele vor rămâne îngheţate.

Totuşi, dacă UE decide să ridice sancţiunile fără ca Rusia să fi plătit Ucrainei despăgubiri, statele UE vor avea sarcina de a rambursa Euroclear astfel încât aceasta să poată elibera fondurile către Rusia.

Însă Comisia Europeană, conform propunerii prezentate, doreşte să condiţioneze explicit ridicarea sancţiunilor de plata de către Rusia a unor „reparaţii de război” Ucrainei.

Comisia Europeană susţine că nu ar fi vorba despre o confiscare a activelor ruseşti şi că prin garanţiile oferite către Euroclear de către statele UE s-ar evita riscul unei reacţii negative din partea pieţelor financiare şi al destabilizării monedei euro.

Dar cum este greu de presupus că Rusia, cel puţin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei reparaţii de război, iniţiativa propusă de Comisia Europeană implică de fapt o confiscare a activelor ruseşti.

Numeroase state membre ale UE, inclusiv Germania, Franţa sau Belgia, afirmă că se opun unei asemenea confiscări. Totuşi, cancelarul german Friedrich Merz a prezentat şi el joi o propunere asemănătoare cu cea a Comisiei Europene, susţinând la rândul său că aceasta nu ar presupune confiscarea activelor ruseşti, deşi în practică este ceea ce s-ar întâmpla în condiţiile în care Rusia nu plăteşte despăgubiri Ucrainei.

În schimb, premierul belgian Bart de Wever a dezaprobat categoric propunerea Comisiei Europene şi interpretările cuprinse în aceasta. „Să i se confişte banii lui Putin şi noi să fim lăsaţi cu riscurile, asta nu se va întâmpla, vreau să fiu clar. Nu se va întâmpla!”, a indicat şeful Guvernului belgian în faţa presei.

Propunerea urmează să fie dezbătută de liderii europeni la un summit informal ce se va desfăşura săptămâna viitoare la Copenhaga.

Dobânzile generate de activele ruseşti îngheţate în Occident au fost deja folosite pentru finanţarea unor ajutoare militare destinate Ucrainei. Dar confiscarea lor, deşi dorită de numeroşi politicieni occidentali, a fost cel puţin până în prezent evitată, date fiind numeroasele obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedei euro, plus că Moscova, care a descris îngheţarea activelor sale drept un „furt”, a ameninţat cu represalii dacă o asemenea idee va fi pusă în practică.