Având un rating încă sub semnul întrebării, România a reușit să își reducă dobânzile la împrumuturi, chiar sub nivelul de 7%, nivel considerat neatacabil acum o lună de către majoritatea economiștilor șefi din bănci. Să amintim totuși, că pe piețele externe, România se împrumuta în euro la dobânzi comparabile cu cele de pe piața internă. Mai exact, dobânzile la titlurile de stat în lei sunt similare cu cele la titlurile în euro, deși diferențialul de dobândă între cele două monede de referință este semnificativ. În ultimele zile, dobânda la care se împrumută statul a început iar să crească spre 7%, după ce scăzuse în ultimele luni.
Cum a fost posibil?
”Zecile, sutele, miile de investitori care se uită şi la curs şi la dobânzi şi la perspective se simt relativ confortabil, altfel nu ar sta aşa cuminţi. Credibilitatea pieţelor internaţionale se poate pierde dacă arătăm nehotărâre. Programul de corecţie fiscală trebuie să continue”, spunea Mugur Isărescu, guvernator BNR, în timpul conferinței pentru prezentarea Raportului asupra Inflației.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat la rândul său că există un interes deosebit al investitorilor pentru titlurile de stat și că interesul provine din încrederea investitorilor străini în nou program fiscal anunțat de prim-ministrul Ilie Bolojan.
Surse din banca centrală declară la rândul lor că reducerea dobânzilor la titlurile de stat sub nivelul de 7% se datorează exclusiv încrederii investitorilor în noul program fiscal anunțat de guvernul Bolojan.
Realitatea din piață
Trezorierii din piața bancară spun că toată reducerea dobânzii la titlurile de stat este de fapt un artificiu folosit des de piața bancară. FED de exemplu, spun ei, a folosit acest artificiu de două ori numai în acest an.
Creditarea companiilor este prea riscantă (fără garanția statului), iar persoanele fizice iau tot mai puține credite. Băncile nu mai acordă împrumuturi către companii decât dacă firmele vin cu garanții semnificative, mai ales de la stat.
Odată cu majorarea salariilor, în special a celor din domeniul bugetar, BNR a trebuit să emită monedă nouă. Odată cu emisiunea de monedă pentru majorarea salariilor din sectorul bugetar, masa monetară a crescut și odată cu ea și nivelul de lichiditate în sectorul bancar. Supralichiditatea este dicatată clar pentru a ajuta deficitul bugetar.
Pe site-ul BNR există date despre toate emisiunile de monedă, dar se opresc în 2019. Ori, din ce au făcut alte state este clar că în perioada pandemiei Covid s-a făcut cea mai mare emisiune de monedă din istorie de după Marea Depresie din 1929-1933. Și România a emis monedă, dar nu neapărat pentru apărarea cauzei Covid 19. Din contră!
Cele mai multe emisiuni de monedă din 2019 până în prezent au fost generate de legile care au majorat permanent salariile din sectorul bugetar, fără acoperire. Toate aceste legi, din 2020 încoace, au majorat masa monetară, iar băncile comerciale s-au trezit cu mult mai mulți bani în custodie, decât pot administra.
Și acum
Sistemul bancar a continuat să își îmbunătățească poziția de lichiditate față de Banca Națională a României, cu un surplus de 15,3 miliarde lei (stoc mediu zilnic) în august (singurele date oficiale disponibile), după ce în luna iulie a revenit pe excedent. În iunie a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii 3 ani.
Trezorierii din bănci sunt senini! Cu cât se duc mai mulți bani în sistem,băncile îi dau către Ministerul Finanțelor. Se pare că până acum, BNR și-a facut exemplar treaba (în ultimii 10 ani cel puțin). Acum mai vedem, se pare că cea mai grea problemă a BNR acum este Ministerul Finanțelor. Și nu prea poate gestiona aceasta problemă.