Semnal de risc: străinii care acceptă orice salariu ca să ajungă în România. Unii lucrători din Bangladesh sau Pakistan prezintă riscuri mai mari – Ionuţ Păun, City Grill INTERVIU

Ionuţ Păun, Chief Talent Officer la grupul City Grill, a acordat un amplu interviu pentru Economica.net în care ne-a povestit despre fenomenul complex al recrutării şi integrării lucrătorilor străini în restaurantele şi hotelul din grup. Interviul va fi publicat în trei părţi datorită complexităţii sale.

Iată a doua parte a interviului realizat de Economica.net cu Ionuţ Păun:

Economica.net: Sunt cetăţenii străini din anumite state mai dispuşi să accepte salarii mai mici pentru aceeaşi muncă decât cetăţenii străini din alte state? Care sunt motivele profunde ale acestei rezilienţe?

Ionuţ Păun: Da, există pieţe din care (provin n. red. ) candidaţii sunt dispuşi să accepte aproape orice salariu, orice tip de activitate şi orice program doar pentru a putea ajunge în România. Totuși, pentru noi, această disponibilitate excesivă nu reprezintă neapărat un avantaj, ci poate fi chiar un semnal de risc.
De exemplu, am identificat riscuri mai ridicate în anumite fluxuri de recrutare din Bangladesh sau Pakistan. Nu este vorba despre o etichetă aplicată tuturor cetăţenilor acestor țări, ci despre comportamente pe care le-am observat în unele procese de recrutare. Există candidaţi al căror obiectiv real nu este să lucreze şi să se integreze pe termen lung în România, ci să folosească România ca ţară de tranzit pentru a ajunge ulterior în Europa de Vest.

Din acest motiv, nu urmărim să recrutăm persoane dispuse să accepte cele mai mici salarii. Dimpotrivă, o astfel de strategie ar crea instabilitate, fluctuaţie de personal şi riscuri atât pentru companie, cât și pentru angajați. Ne interesează candidații care înţeleg postul, venitul, programul şi condiţiile oferite şi care îşi asumă în mod real un proiect profesional în România.

În ceea ce priveşte rezilienţa, aceasta este influenţată de diferenţele economice dintre ţări, de responsabilitatea faţă de familia rămasă acasă şi de efortul foarte mare făcut pentru a ajunge aici. Mulţi angajaţi străini ştiu că familia lor depinde de veniturile trimise lunar, iar acest lucru îi determină să fie constanţi şi să depăşească mai uşor perioadele dificile.
Totuşi, rezilienţa nu trebuie confundată cu acceptarea abuzurilor sau a unor condiţii inferioare. Rolul unui angajator responsabil este să ofere condiţii corecte, acelaşi respect şi aceleaşi criterii de salarizare pentru aceeaşi muncă, indiferent de naţionalitatea angajatului.

Economica.net: Aţi observat diferenţe în funcţie de naţionalitatea lucrătorilor străini în privinţa disponibilităţii de a colabora eficient cu angajaţii români?

Ionuţ Păun: Nu am observat diferenţe semnificative care să fie determinate în mod direct de ţara de provenienţă. În cadrul grupului nostru, colaborarea dintre angajaţii români şi colegii străini este, în general, foarte bună. După perioada iniţială de acomodare, oamenii ajung să lucreze împreună firesc, ca membri ai aceleiaşi echipe.
Ne ajută foarte mult sistemul de integrare pe care l-am construit. Fiecare coleg nou este sprijinit, în măsura posibilului, de un angajat cu experienţă din aceeaşi ţară, care îl ajută să înţeleagă regulile, programul, responsabilităţile şi modul de comunicare din restaurant. Acest coleg devine o punte între noul angajat, echipa românească şi management.
Bineînţeles, pot apărea neînţelegeri generate de limbă sau de diferenţele culturale, dar acestea sunt gestionate prin comunicare și prin implicarea managerilor. Din experiența noastră, dacă oamenii sunt trataţi cu respect, dacă responsabilităţile sunt clare și există un obiectiv comun, naţionalitatea nu reprezintă o barieră în colaborare.

Economica.net: Care sunt cele mai mari dificultăţi survenite în procesul de recrutare în contextul OUG 32 din 2026?

Ionuţ Păun: Este un subiect complex. În forma actuală, cadrul legislativ nu este suficient de prietenos cu mediul de afaceri şi ridică numeroase probleme de claritate şi aplicare. Companiile au nevoie de reguli predictibile, proceduri funcţionale şi termene clare, mai ales într-un domeniu în care lipsa personalului poate afecta direct activitatea operaţională.
În acest moment, există inclusiv un blocaj legat de suspendarea platformei (workinromania), ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti. Din perspectiva angajatorului, acest lucru creează incertitudine: avem nevoie de personal, avem proceduri în desfăşurare, dar nu avem întotdeauna instrumentele administrative necesare pentru a continua într-un mod predictibil.
O altă problemă este că, deşi înţelegem nevoia statului de a controla mai bine fenomenul, de a preveni abuzurile şi de a combate migraţia ilegală, măsurile trebuie construite în dialog cu mediul de afaceri. Angajatorii serioși, care respectă legea, oferă contracte, cazare şi condiţii corespunzătoare, nu ar trebui să fie blocaţi de proceduri neclare sau nefuncţionale.
Consider că OUG 32 mai are nevoie de ajustări şi de norme de aplicare coerente, astfel încât să existe un echilibru între controlul necesar din partea autorităţilor şi nevoia reală de forţă de muncă a companiilor.

Prima parte a interviului poate fi citită aici:

Acum, contextul:

• Prin „străini” înţelegem cetăţeni din afara UE, a Spaţiului Economic European şi din afara Elveţiei.
• Cei mai mulţi străini cu permis de şedere în scop de muncă în România sunt din Nepal în 2025, în 2024, în 2023 şi în 2022, arată analizele Economica.net despre subiect, realizate în fiecare an.
• Peste 148.000 de străini aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025, au răspuns pentru Economica.net oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).
• OUG nr. 32 din 2026 a înăsprit şi corectat derapaje de pe piaţa muncii în privinţa recrutării cetăţenilor străini, survenite pe fondul vulnerabilităţilor legislative, speculate de unele firme de recrutare de forţă de muncă extracomunitară. OUG 32 privind accesul străinilor pe piaţa muncii din România reconfigurează profund accesul angajatorilor la forța de muncă din afara Uniunii Europene.
• Cu toate că a corectat unele derapaje mari din piaţă, însăşi această OUG are vulnerabilităţi care pot fi corectate de Parlament, prin legea de aprobare a ordonanţei.

Ca să înţelegi mai mult, citeşte şi: