Străinii fac legea la Fondul Proprietatea. Au 65% din drepturile de vot

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fondul Proprietatea (FP) însuşi are aproape 9,5% din propriile acţiuni, dar nu şi drept de vot în adunările acţionarilor, astfel încât investitorii instituţionali străini (mai ales fonduri de investiţii) au peste 59% din drepturile de vot, iar „persoanele fizice nerezidente” (investitori individuali) au peste 6%.

Persoane fizice române au 20,4% din acţiunile acoperite cu capital subscris şi vărsat şi 22,55% din drepturile de vot. O mare pare dintre aceştia sunt foştii proprietari deposedaţi de regimul politic de dinainte de 1989, care au fost despăgubiţi cu acţiuni FP.

Acţionari instituţionali români (mai ales fonduri de investiţii) au peste 11% capitalul social subscris şi vărsat şi aproape 12,2% din drepturile de vot. Proporţiile deţinerilor de acţiuni sunt şi mai mici, dacă se raportează la capitalul social subscris al FP, pentru că Ministerul

Finanţelor Publice mai trebuie încă să vireze bani sau participaţii la companii echivalând cu 2,96% din capitalul social aprobat prin lege.

Fondurile de investiţii, mai ales cele ale companiei americane Elliott Associates, care au circa 128% din acţiunile subscrise ale FP, au impus administratorilor fondului de la Franklin Templeton Investment, o strategie de management al portofoliului orientată spre transferul de valoare către acţionari.

Strategia fondurilor de investiíi este realizată prin răscumpărarea acţiunilor proprii şi reducerea de capital social, diferenţa fiind dată acţionarilor, ca şi prin vânzare agresivă a unor active importante din portofoliul FP, operaţiune care finanţează răscumpărările de acţiuni proprii şi distribuţia de cash către acţionari.

Şi acum un an, 10% din totalul acţiunilor FP erau cele răscumpărate de fond. Între timp, a scăzut ponderea fondurilor străine de la aproape 55% din capitalul social vărsat. Persoanelor fizice române şi-au conservat ponderea (20,7% în 8 ianuarie 2014).

Chiar dacă despăgubiţii au fost tot mai încurajaţi să vândă de tendinţa de creştere a preţului acţiunii (cu 26% între minimul din mai, de 0,757 lei / acţiune şi maximul din septembrie, de 0,96), cumpărătorii au fost mai ales investitorii români individuali.

Fondurile române de investiţii au cumpărat cel mai mult în 2014 şi şi-au sporit deţinerea, de la 8,7%.