DOCUMENT: Cine sunt oamenii care au cerut impozitarea bacşişului

Impozitarea bacşişului şi trecerea lui pe bonul fiscal n-a fost o chestiune gândită de stat. Hotelierii de pe Litoral au fost cei care au venit cu ideea şi, mai mult, au făcut presiuni la Ministerul Finanţelor pentru introducerea acestei controversate măsuri. ECONOMICA.NET a intrat în posesia unor adrese oficiale făcute de patronatele din Turism în care acestea roagă statul să impoziteze bacşişurile propriilor angajaţi.
Ionut Tudorica - vin, 15 mai 2015, 08:39
DOCUMENT: Cine sunt oamenii care au cerut impozitarea bacşişului

„Vă rugăm să ne sprijiniţi în crearea cadrului legislativ pentru declararea bacşişului ca venit legal obţinut de către structurile de primire turistică. În situaţia în care se emite bon fiscal, să se introducă o rubrică rezervată bacşişului pe bonul fiscal urmând ca acesta să fie acordat la latitudinea clientului”, arată o corespondenţă trimisă Ministerului Finanţelor de Asociaţia pentru promovarea şi dezvoltarea Turismului  „Litoral – Delta Dunării”

Scrisoarea, pe care o puteţi vedea în facsimil ataşată articolului, este semnată de Corina Martin, preşedintele Asociaţiei sus-numite, Nicolae Bucovală, proprietarul complexului Steaua de Mare din Eforie Nord, Iuliana Tasie, Patronatul Firmelor din Turism „Ion Movilă” şi Daniel Iluşcă, preşedinte Asociatia Patronatului in Turismul din Delta Dunarii. 

Nu a fost singura adresă trimisă de patronii de pe litoral în acest sens. 

Încă o scrisoare, din parte ONG-ului FAPT, mulţumeşte Ministerului Finanţelor că a fost de acord cu propunerea de impozitare a bacşişului. „In numele Federatiei Asociatiilor de Promovare Turistica din Romania (FAPT), al Organizatiei Patronale a Hotelurilor si Restaurantelor din România (HORA) si al Asociatiei de Promovare Litoral – Delta Dunarii, va multumim pentru dialogul derulat intre organizatiile noastre si echipa Ministerului Finantelor Publice, pe tema propunerilor noastre de modificare a proiectului Codului Fiscal, precum si pe tema propunerilor noastre de legalizare a bacsisului si de relaxare a sanctiunilor de control”, spune scrisoarea, care de asemenea este ataşată articolului şi care este semnată de Tinu Sebeşeanu, preşedinte al organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor.

Ministerul Finanţelor Publice organizează azi noi consultări cu actorii relevanţi din piaţă pe tema prevederilor legale referitoare la fiscalizarea bacşişului, discuţiile fiind conduse de ministrul de resort, Eugen Teodorovici, a anunţat aseara Ministerul de Finanţe.

La consultări au fost invitaţi reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria furnizorilor de servicii de taximetrie, scrie Agerpres.

Ministrul Finanţelor Publice va face declaraţii de presă despre concluziile consultărilor, la sediul MFP, începând cu ora 14.45. 

Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, a spus ieri că ar trebui să se renunţe la actuala formulă de impozitare a bacşişului, spunând că ‘nu acolo era evaziunea fiscală’.

„Părerea mea personală este că trebuie găsită o altă soluţie, o altă paradigmă, pe baza unei declaraţii. Dacă menţinem, totuşi, ideea, (să se facă-n.r.) pe baza unei declaraţii pe propria răspundere, la sfârşitul lunii, în cel mai rău caz. Dar nu acolo era evaziunea”, a spus el.

Impozitarea bacşişului a intrat în vigoare luna aceasta. A stârnit multe controverse din cauza apariţiei unor situaţii imposibile, cum ar fi primirea bonului de bacşiş de către persoanele care fac comandă de mâncare la domiciliu.

Recent  un jurnalist l-a întrebat pe ministrul Teodorovici „Dacă eu vreau să dau bacşiş băiatului care îmi aduce pizza, cum rezolv, domnule ministru?”. Ministrul a răspuns: „Dacă doriţi să lăsaţi un bacşiş, mergeţi la unitatea respectivă, iar acolo, pe casă, bate bonul fiscal, bacşişul respectiv, şi asta este. Sau cu taxiul, vreţi să mă întrebaţi şi de taxiuri, dacă mergeţi cu taxi?”.

De asemenea, mai mulţi analişti economici au atras atenţia că această măsură costă prea mult pentru beneficiul pe care l-ar aduce bugetului statului.  Ministrul Finanţelor a estimat un impact bugetar de aproximativ 300 milioane de lei pe an.

Te-ar mai putea interesa și
Veți primi și compensații și despăgubiri la întreruperea energiei electrice. Lege nouă
Veți primi și compensații și despăgubiri la întreruperea energiei electrice. Lege nouă
Un ordin nou al Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), 25/2021, stabilește noi obligații pentru firmele de distribuție de energie electrică în cazuul în care au loc......
O absorbţie completă a fondurilor UE ar asigura României o creştere anuală a PIB de 0,8 puncte procentuale în perioada 2021-2027 – Moody’s
O absorbţie completă a fondurilor UE ar asigura României o creştere anuală a PIB de 0,8 puncte procentuale în perioada ...
Absorbţia completă a fondurilor UE ar duce la o creştere a PIB numai din aceste fonduri pentru ţările implicate, la ...
Enel vrea să intre pe piața de distribuție din Statele Unite ale Americii
Enel vrea să intre pe piața de distribuție din Statele Unite ale Americii
Grupul italian Enel Spa vrea să-şi extindă afacerea de distribuţie a energiei în afara Europei şi Americii Latine şi ...
Consiliul Uniunii Europene a aprobat regulamentul de instituire a Centrului Cyber la Bucureşti
Consiliul Uniunii Europene a aprobat regulamentul de instituire a Centrului Cyber la Bucureşti
Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi regulamentul de instituire a Centrului Cyber la Bucureşti, a anunţat ministrul ...