Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

„La finalul unui an dificil, cu multe tulburări politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe, întrebarea cea mai arzătoare pentru liderii din mediul de afaceri este cât va dura corecţia economică şi dacă se va relansa creşterea. Un prim indicator al realismului economic şi al planurilor de relansare va fi schiţa bugetului public, aşteptată să fie publicată în ianuarie. Aceasta ne va da un tablou al situaţiei fiscal-bugetare şi al măsurilor probabile anul viitor. Perioada de recalibrare începută în vara lui 2025, prin majorări de taxe şi măsuri încă insuficient de convingătoare în zona cheltuielilor publice, va continua chiar dacă Guvernul dă asigurări că nu vor creşte taxele. Este destul de probabil să nu ne mai confruntăm cu creşteri de fiscalitate de magnitudinea celor experimentate în 2025, însă ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, adică cu circa 40 miliarde lei, va însemna o mare provocare. Multe din deciziile din acest an se vor reflecta în veniturile şi cheltuielile statului de anul viitor mult mai pregnant, însă ţinta de reducere a deficitului va fi atinsă doar dacă va exista multă fermitate în gestionarea resurselor publice atât în zona veniturilor – cu accent pe o colectare mai bună -, cât şi a cheltuielilor unde până acum nu se observă încă un impact vizibil”, menţionează Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit acestuia, stabilitatea politică, care ar însemna că deciziile vor fi continuate în aceeaşi direcţie, va fi extrem de importantă. De altfel, reprezentanţii FMI au fost optimişti la ultima evaluare din decembrie 2025 când au arătat că măsurile luate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar şi de acum este nevoie de consecvenţă pentru a continua traiectoria de consolidare fiscală. Politica este imprevizibilă şi o schimbare de alianţe poate însemna şi o abatere de la actualul plan fiscal-bugetar, mai arată analiza.

„Pentru mediul de afaceri, o oarecare predictibilitate fiscală, un respiro în 2026 ar fi mai mult decât binevenite. În acelaşi timp, rămâne întrebarea relansării economice. După rate impresionante de creştere a PIB-ului real de 5,5% în 2021 şi 4% în 2022, economia se confruntă începând cu 2023 cu creştere anemică, inflaţie şi deficite mari. Iar încetinirea nu a fost complet accidentală sau legată de tensiunile globale, ci indusă de politici fiscale extrem de generoase în raport cu capacitatea bugetului public de a le susţine”, susţin consultanţii.

Conform PwC România, creşterea PIB-ului a fost modestă în 2024, de 0,8%, şi este estimată, în cel mai bun caz, la 1% în 2025, iar aceste creşteri au loc într-un context în care investiţiile publice (combinând fonduri UE, inclusiv PNRR, şi alocări din bugetul naţional) au atins 6,8% din PIB în 2024 şi ar ajunge la 8% în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Prognoza Comisiei Europene din 17 noiembrie 2025 estimează că PIB-ul României va creşte cu 0,7% în 2025 şi 1,1% în 2026. FMI prognozează o creştere economică de 1% în 2025 şi 1,4% în 2026, iar Banca Mondială indică 1,3% pentru acest an şi 1,9% pentru 2026, precizează cercetarea.

„Cifrele nu arată dinamism în ciuda stimulilor pentru creştere economică. S-a blocat modelul de creştere al României? Cel mai probabil încă nu, dar este destul de evident că trebuie găsite alternative. Cu rate de 1% pe an nu mai putem recupera decalajele faţă de media europeană. Deficitele mari sunt rezultatele unui model de creştere pe consum care îşi arată limitele”, potrivit sursei citate.

Analiza subliniază că România ar trebui să treacă la un model orientat spre investiţii şi productivitate.

„Disciplina fiscală, reforma administraţiei publice, arhitectura instituţională şi legislativă sunt esenţiale pentru un model economic sustenabil, pentru care sunt necesare reforme şi „o viziune de dezvoltare”. Investiţiile străine directe în perioada ianuarie-octombrie 2025 au însumat 7,24 miliarde de euro, în creştere cu 28,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (5,63 miliarde euro), investiţiile publice vor ajunge la 8% din PIB în acest an, intrările din fonduri europene, inclusiv din PNRR fiind decisive. Cu toate acestea economia pare că are motoarele gripate”, susţin analiştii PwC.

În plus, o mulţime de schimbări afectează şi vor afecta lumea şi, implicit, România: convulsiile din comerţul global, războiul tarifar, modificarea lanţurilor de aprovizionare, relocarea producţiei. De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a nevoii de asigura pensii şi asistenţă medicală. Forţa de muncă este sub presiunea AI şi a altor tehnologii, care nu vor „fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp şi vor impune noi competenţe şi, deci, o altă piaţă a forţei de muncă şi un alt model educaţional.

„Toate aceste schimbări necesită un alt model de creştere în care investiţiile şi inovaţia sunt definitorii. Am analizat recent investiţiile ţărilor din regiune în România şi pe cele ale companiilor româneşti în statele respective şi concluzia a fost că este nevoie de mai mult curaj şi mai multă ambiţie. Companiile româneşti trebuie să se extindă, iar România să nu fie doar destinaţie de investiţii, ci şi un investitor important. În concluzie, investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii ar trebui să fie priorităţile noului model de creştere economică pentru a face faţă schimbărilor globale”, mai precizează PwC.