UE prezintă măsurile de accelerare a tranziţiei la energia verde

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, UE şi-a modificat politicile energetice, în condiţiile în care Rusia furnizează 40% din gazele de care are nevoie blocul comunitar şi 27% din petrol.

Pentru stoparea dependenţei de combustibilii din Rusia, Bruxelles-ul a propus un plan cu trei direcţii: majorarea importurilor de gaze din afara Rusiei, dezvoltarea mai rapidă a energiei regenerabile şi mai multe eforturi pentru economisirea energiei.

Măsurile includ un mix de reglementări la nivelul UE, scheme care nu sunt obligatorii, şi recomandări către guvernele celor 27 de state membre.

Luate împreună, măsurile ar urma să necesite investiţii suplimentare de 210 miliarde de euro până în 2027 şi 300 miliarde de euro până în 2030, pe lângă cele anunţate deja pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale blocului comunitar până în 2030. În final, investiţiile vor reduce facturile pentru importurile de combustibili ale UE.

Aceste investiţii includ 86 miliarde de euro pentru energia regenerabilă şi 27 miliarde de euro pentru infrastructura pentru hidrogen, 29 miliarde de euro pentru reţelele energetice şi 56 miliarde de euro pentru economisirea energiei şi pompe de căldură.

Comisia Europeană precizează că vor fi necesare unele investiţii în infrastructura pentru combustibilii fosili – zece miliarde de euro pentru proiecte în domeniul gazelor şi al gazelor naturale lichefiate (GNL) şi până la două miliarde de euro pentru petrol, în special în cazul statelor membre UE din Europa Centrală şi de Est, care nu au acces la livrările din afara Rusiei.

Bruxelles-ul vrea ca statele membre UE să finanţeze măsurile folosind fondul de redresare UE de 800 miliarde de euro şi a anunţat că vor fi vândute mai multe permise pe piaţa de carbon pentru a obţine 20 miliarde de euro.

De asemenea, CE propune o ţintă mai ridicată la ponderea energiei din surse regenerabile în UE, de 45% până în 2030, faţă de propunerea actuală de 40%. Astfel, UE îşi va dubla capacitatea de energie regenerabilă la 1.236 gigawaţi (GW) până în 2030, cu ajutorul legislaţiei care va permite permise de un an mai simple pentru proiectele de energie solară şi eoliană. În plus, UE propune introducerea treptată a obligativităţii dotării clădirilor noi cu panouri solare.

Un alt obiectiv va fi reducerea consumului de energie al UE cu 13% până în 2030 faţă de nivelul aşteptat, înlocuind propunerea actuală ce prevede o reducere de 9%.

UE negociază reglementări pentru renovarea mai rapidă a clădirilor pentru a folosi mai puţină energie şi susţine că acţiunile voluntare, cum ar fi reducerea şofatului şi scăderea temperaturii termostatelor ar putea scădea cu 5% cererea de gaze şi petrol.

Planul UE include o solicitare către furnizorii de gaze din afara Rusiei să înlocuiască cantitatea de 155 miliarde metri cubi pe care Europa o cumpără acum de la Moscova în fiecare an. Cererea de gaze a Europei ar urma să scadă cu 30% până în 2030 pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, dar acum ţările sunt dependente de combustibili pentru încălzirea locuinţelor, pentru funcţionarea industriei şi producerea de electricitate.

Companiile individuale – şi nu UE – sunt responsabile pentru achiziţionarea de gaze, dar Bruxelles-ul vrea să lanseze o schemă pentru a permite ţările să cumpere gaze la comun. Experţii susţin că va fi o măsură complexă şi probabil nu va ajuta pe termen scurt la atenuarea impactului preţului ridicat al energiei.

UE vrea să producă 10 milioane de tone de hidrogen pe bază de surse regenerabile de energie până în 2030 şi să importe alte 10 milioane de tone, care ar putea fi utilizat pentru a înlocui gazul în industrie.