Executivul comunitar a transmis statelor membre o listă de proiecte potenţiale înainte de reuniunea miniştrilor europeni de Finanţe, care va avea loc la Bruxelles, scrie Agerpres.
Potrivit unui document consultat de Bloomberg, lista de proiecte potenţiale include centralele nucleare. Alte iniţiative care vor beneficia de o flexibilitate fiscală mai mare includ stocarea energiei în baterii, tehnologiile pe bază de hidrogen, subvenţiile pentru flotele de vehiculele electrice ale companiilor şi investiţiile publice în infrastructura feroviară şi de metrou. Măsurile eligibile trebuie să fie finanţate la nivel naţional şi să aibă un impact bugetar direct, se arată în documentul menţionat.
Propunerea vine în urma deciziei de luna trecută a Comisiei Europene de a acorda ţărilor membre o marjă de manevră pentru a se abate de la regulile bugetare din cauza crizei energetice. Acum, ţările membre pot cheltui până la 0,3% din PIB pentru măsuri legate de energie, fără ca acestea să fie incluse în regula conform cărui deficitul bugetar nu trebuie să depăşească 3% din PIB. Iniţiativa este o extindere a unei măsuri anterioare pentru cheltuielile de apărare şi a fost considerată o victorie pentru ţări precum Italia şi Spania, care cereau de mult timp o mai mare flexibilitate bugetară din partea Bruxelles-ului.
Documentul datat din 24 iunie, şi care va fi discutat de miniştri de Finanţe, precizează că măsurile care nu vor fi excluse de la calcul deficitului includ reduceri ale taxelor pe combustibili, plafoane de preţuri, subvenţii pentru combustibili fosili şi scheme de sprijinire a veniturilor pentru gospodării.
O astfel de flexibilitate oferă unor state membre precum Franţa mai mult spaţiu de manevră pentru a accelera proiectele de construcţie de noi reactoare şi de prelungire a duratei de viaţă a unor reactoare existente, fără ca aceste costuri să fie incluse în obiectivele fiscale.
Decizia reprezintă unul dintre cele mai clare semnale că UE pune energia nucleară pe picior de egalitate cu sursele regenerabile de energie în ceea ce priveşte securitatea energetică. Utilizarea energiei nucleare variază foarte mult în Uniunea Europeană, ţări precum Franţa şi Belgia fiind mari producătoare de energie nucleară. În schimb, Germania şi-a închis ultimele centrale nucleare în 2023, în urma unei decizii luate de cancelarul de atunci, Angela Merkel, după dezastrul de la Fukushima.
La începutul acestui an, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că UE a făcut o „greşeală strategică” întorcând spatele energiei nucleare.
Potrivit Bloomberg, guvernele UE care vor să solicite o scutire de la regulile fiscale pentru centralele nucleare au termen până la mijlocul lunii august pentru a depune cereri, deşi vor fi luate în considerare şi cererile ulterioare. Comisia intenţionează să emită recomandări cu privire la cereri în luna septembrie, înainte de o reuniune a miniştrilor de Finanţe care va avea loc în octombrie.