Una din cinci IMM-uri a fost victima unui atac ransomware la nivel global, în 2019

Experţii sunt de părere că, totuşi, acesta nu este preţul final, costul perioadei în care un computer nu este disponibil este de 23 de ori mai mare decât răscumpărarea solicitată în 2019, ajungând să coste până la 141.000 de dolari, în creştere cu peste 200%, anul trecut, comparativ cu 2018.

Pe de altă parte, potrivit Băncii Mondiale, IMM-urile joacă un rol esenţial în majoritatea economiilor indiferent de stat, reprezentând 90% din întreprinderile din întreaga lume şi ocupând peste 50% din forţa de muncă.

„Acestea sunt companii care variază de la restaurante de familie, până la start-up-uri, sau la afaceri consacrate, cu câteva sute de angajaţi. Pe lângă faptul că sunt instrumente importante pentru economiile ţărilor, un alt lucru important de spus despre IMM-uri este faptul că acestea sunt adesea slab pregătite pentru a face faţă ameninţărilor cibernetice. Astfel de incidente pot varia, de la atacuri de tip distributed denial of service (DDoS), care pot provoca ore de întreruperi şi pierderi de venituri, până la atacuri malware, inclusiv ransomware, care pot forţa o companie, în cele din urmă, să îşi închidă porţile. Deşi companiile mari pot reprezenta o pradă mai profitabilă, IMM-urile sunt o ţintă atractivă din cauza lipsei de resurse disponibile prin care să se poată apăra împotriva unor astfel de atacuri”, subliniază specialiştii Eset.

Un alt raport de specialitate, întocmit de Institutul Ponemon, arată că provocarea cea mai mare cu care se confruntă IMM-urile este lipsa de personal calificat pentru a face faţă riscurilor cibernetice, atacurilor şi vulnerabilităţilor, în timp ce a doua cea mai mare problemă vizează bugetele limitate. Cea de-a treia mare provocare se referă la faptul că firmele, de cele mai multe ori, nu dispun de o înţelegere complexă a modului în care se pot proteja împotriva atacurilor cibernetice.

Raportul Ponemon, citat de blogul Eset, subliniază că, în momentul în care companiile au suferit atacuri de tip ransomware, cei mai frecvenţi vectori de atac au fost phishing-ul şi ingineria socială, urmate de site-urile web impersonale şi reclamele malware.

„Unele companii pot opta pentru plata răscumpărării pentru a-şi limita timpul de oprire şi pentru a restabili accesul la fişierele sensibile, însă nu există garanţii în acest sens. Infractorii cibernetici din spatele atacului ransomware pot continua să crească răscumpărarea şi, chiar dacă plătiţi, nu puteţi fi sigur că veţi recupera toate datele, astfel încât pot exista în continuare daune”, avertizează experţii de la Eset.

Conform datelor centralizate în studiul „The Changing Face of Cyber Claims”, publicat la jumătatea lunii iulie, de către consultanţii de la Marsh, peste două treimi (67%) din totalul pierderilor asociate incidentelor cibernetice au provenit din atacuri maliţioase, în 2019, cele mai afectate fiind instituţiile financiare.

În acest context, volumul daunelor aferente incidentelor de tip ransomware (răscumpărare) reprezintă 14% din totalul daunelor cyber, dublu faţă de valoarea consemnată în anul 2018.

Ameninţarea de tip ransomware este un cod rău intenţionat care blochează sau criptează conţinutul unui dispozitiv (telefon mobil, computer, server, device Internet of Things – IoT etc.) şi solicită o răscumpărare pentru a restabili accesul la date